Poeziile.com - Home

  Parola? Creare album poezii
Poetii clasici ai literaturii romane Poezii frumoase pe teme Poeti membri ai clubului poetilor tineri Poeziile mele


 
Poetul zilei
Ion Stratan
(1955 - 2005)

16 Poezii

Poezia de azi

Cornul de aur al baiatului
de Mircea Ivănescu
scena de dimineata — cornul sunand departat,
prin hatisurile albastrii, chemarea la vanatoare — glasul

Citeste Poezie completa
 

 

 

Ghicitori
Povesti
Top 40 poeti
Top autori

 

   
Cautare avansata



































Est Etica - comentariul poeziei

Poezii


Unul dintre poetii emblematici ai optzecismului, Florin Iaru a publicat pana acum trei volume de versuri ; Cantece de trecui strada (1981), ia cea mai inalta fictiune (1984) si innebunesc si-mi pare rau (1990). Soarta cartii aparute in 1990 e emblematica pentru soarta poeziei romanesti la sfarsitul ultimului deceniu al comunismului.

Este o carte a carei aparitie a fost interzisa de cenzura. A deranjat spiritul revoltat al poetului, faptul ca lipsa libertatii se reflecta deschis din versurile cartii. Daca pentru volum Florin laru a avut de suportat rigorile cenzurii, pentru poemul Est Etica poetul ar fi facut, fara indoiala, inchisoare. Este un poem in care sarcasmul, trasatura generala a poeziei lui, razbate substantial. „Eroii" poemului sunt liderii tarilor comuniste, convertiti in vanzatori in piata.




Printr-un pact cu cititorul, situat la inceputul poemului, „stiu ca-i de necrezut", Florin laru ne introduce intr-o lume a unei realitati rasturnate. Socul e urmarit inca de la inceput. Fiinte imobile, de o siguranta dictatoriala ce parea eterna, liderii comunisti sunt transformati in niste blajini pietari. Poemul se va structura prin alaturarea succesiva a imaginilor acestor conducatori care-si schimba, prin forta poeziei, meseria. Primul intrat in scena este bulgarul Todor Jivkov:

„chiar azi dimineata
l-am vazut pe Todor livkov cu legume in piata.
Era un cetatean cumsecade, incantat de ardei si de rosii".
Severul lider comunist devine „om cumsecade", preocupat nu de conservarea propriei puteri, ci de a-si vinde marfa. Asa cum vom vedea, in toate portretele sarcasticul Florin laru „isi umanizeaza" personajele, le coboara din varful puterii pe pamant, printre oameni. Forfota pietei ii transforma pe acesti dictatori in niste negustori oarecare. Asa ne apar si liderul maghiar Janos Kadar care „controla cocosii
gascanii, ratele, claponii, curcile la gramada", dar si „Honecker ce-si expusese smantana si untul".
Tensiunea poetica se naste din asocierea figurilor liderilor politici comunisti cu preocuparile comune ale pietarilor. in plus, poetul detaliaza, ironic, toate gesturile noilor pietari, care par nu doar foarte stapani pe ce prezinta, dar si incantati de ceea ce fac. Comunismul fiind o lume a egalitarismului de fatada, noul rol social al conducatorilor e incarcat, si din acest punct de vedere, cu ironie. Jivkov, Kadar, Honecker, Husak, liderul cehoslovac, si Jaruzeiski, conducatorul polonez, sunt, cu vorbele familiare epocii, .coborati la munca de jos", pusi de poet sa faca munca unui om obisnuit, pe care, desi spuneau ca-l reprezinta, il dispretuiau. Cu un plus de ironie e privit liderul sovietic Leonid Brejnev, conducatorul regimului militarist care transformase estul Europei in ,lagar socialist".
.Langa taraba, Brejnev Leonid, cu un succes nebun
vindea carne tocata scoasa din tun,
vindea puieti de mesteacan rusesti, veritabili."

Dincolo de aceasta portretistica plina de culoare, Florin laru intoarce pe dos cateva alte clisee ale epocii. Liderii comunisti nu sunt doar .adusi la munca de jos".
Se pune in discutie ideea de „comunism cu fata umana" sau ideea de „cooperativa":

„Toti cumsecade, toti cu fata umana, toti, deopotriva,
cuprinsi in aceeasi cooperativa
a lucrului bine facut".


Momentul de maxima ironie e atins cand se face portretul „cizmarului genial".
Singurul nenumit, acesta il reprezinta pe dictatorul roman Nicolae Ceau-sescu:

„Iar la loc de onoare
trona incins in halat peticit, intre sule, cosoare,
un cizmar genial ciocanind cuisoarele." Sintagma „cizmar genial" este un oximoron. Ucenicul cizmar Ceausescu este asociat imaginii de „geniu al Carpa-tilor" pe care i-o atribuia, tot mai aproape de dementa cu cat ne apropiem de 1989, propaganda. „Cizmarul genial" este privit cu cruzimea luciditatii, o cruzime ce nu se supune orbirii totalitare care cuprinsese Romania anilor '80. Asa cum spuneam la inceputul comentariului, o astfel de poezie i-ar fi putut aduce lui Florin laru arestarea. Dincolo de estetica, poemul devine si o problema de „est etica", de morala incapabila sa mai suporte comunismul. Sintagma cu care incepe poemul se reia la final, ca o forma de echilibrare a discursului poetic: .Stiu ca-i de necrezut, dar lumea le zambea la piata
iar ei zambeau lumii, verde, in fata".
„Umanizarea" liderilor comunisti nu se petrece decat in viziunea rasturnata a lui Florin laru. Interesant e ca toate personajele vii si active in poem au devenit istorie pana la sfarsitul lui 1989, convingandu-ne inca o data de forta poeziei de a anticipa uneori Istoria.



Ultimul vers al poemului, „Si peste verzeala zidurilor stralucea soarele", exprima bucuria unei lumi care si-a redescoperit, cel putin in poezie, normalita-tea, seninatatea. E, evident, o seninatate sperata, in dezacord profund cu lumea tragica in care poemul a fost conceput. (A. B.)

Referate

Poeziile poetului






Copyright 2019 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani