Rondelul rozelor de august - comentariu Alexandru Macedonski

Poezii Rondele


Dupa moartea lui Macedonski, survenita in 1920, sotia acestuia strange rondelurile publicate de catre navalnicul poet in reviste de-a lungul timpului, cam din 1916, intr-un volum cu nume simplu, lipsit de voluptati provocatoare -Poema rondelurilor (1927).



Sunt in acest volum sase serii de rondeluri care, cronologic, tin de cele doua perioade in care a conceput volumul: 1916 - anul cand publica in trei serii Rondelurile pribege si 1919 - aprilie 1920, moment in care compune celelalte cinci serii: Rondelurile celor patru vanturi, Rondelul rozelor, Rondelul rozelor de ieri si de azi, Rondelurile Senei, Rondelurile de portelan, toate unitare formal, dar nu si la nivelul expresiei. Perioada creatiei este, asadar, a senectutii, cand "o serie de idei poetice, care fac parte organica din universul poetului, s-au putut cristaliza in mod firesc in forma fixa, muzicala si riguros ritmica a rondelului" (Adrian MarinO). Traditia speciei e veche si afirmarea ei s-a facut mai curand in dezideratul perfectiunii formale a clasicismului cunoscut in literatura renascentista franceza scrisa de Pierre Ronsard si Clement Marot. Specia aceasta a fost dedicata Doamnei, Femeii, Iubitei, de aceea mereu aparea motivul poetic al trandafirului, paradoxalul simbol al eternitatii si al femeii, al absolutului. Pentru a ne convinge de bogatia simbolica a trandafirului - cea mai utilizata imagine florala in poezia europeana - rasfoim dictionarul de simboluri: trandafirul "desemneaza atingerea perfectiunii, desavarsirea fara cusur (), simbolizeaza cupa vietii, sufletul, inima, iubirea. Poate fi contemplat ca o mandala si poate fi socotit drept un centru mistic. Este potirul in care a picurat sangele lui Hristos, fie o transfigurare a picaturilor de sange, fie simbolul ranilor sale. Evoca simbolul Sfintei Fecioare, ai invierii si al nemuririi. Roza si culoarea roz constituie un simbol al regenerarii, al iubirii ce se daruieste, al iubirii curate. Iubirea paradiziaca va fi, la Dante, comparata cu centrul rozei (Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dictionar de simbolurI).






Asadar, Al. Macedonski impleteste rigoarea extrema a speciei cu libertatea simbolisticii florale pe modelul corespondentelor simboliste (roza este si culoare, si parfum, si amestec de efemer cu absoluT) si cu traditia folosirii trandafirului ilustrat si in poezia erotica romantica, deloc straina poetului.

Al doilea element simbolic al textului se gaseste tot in titlu: august - moment temporal al maturitatii fructuoase, varsta de aur, intrarea in a doua parte a vietii care aduce implinirea, joc de lumini postcaniculare, impresionist.

Poezia descrie, simbolic, varsta maturitatii, sub forma unui amestec de optimism si nostalgie.



Micul poem incepe cu doua adverbe folosite in scopul de a marca prelungirea unor stari anterioare - .mai", "inca" -, in vers fiind cuprinsa si o cezura sub forma grafica a unei linii de pauza, ce obliga la o intrerupere in pronuntie si instituie o prelungire ritmica a versului:

"Mai sunt inca roze - mai sunt".
Pe de alta parte, e vorba si de doua propozitii principale in raport de coordonare, care genereaza o doza de optimism bine temperat - sentiment dispus intr-o gradatie ascendenta pe durata poeziei. Lirismul, la inceput, e aparent obiectiv, insa, din ultimul vers al primei strofe si pana la final, implicarea eului liric e evidenta prin verbele la persoana
singular ("credeam", "eram", "priveam" etc.) Subiectivismul nu apare in parnasianism decat la poetii de frontiera, aceia care amesteca, asa cum si Al. Macedonski o face, trasaturi din mai multe ideologii literare, chiar opere.

Pe parcursul textului se stabileste o corespondenta intre o stare sufleteasca nelamurita (amestec de nostalgie a tineretii si optimism moderaT), element simbolist decadent, si doua elemente ale realului, transfigurate poetic (roza si augustuL). Mesajul e, asadar, acesta:

"Viata merita inca traita, inca e frumoasa", Si se insista pe legatura prezent-trecut folosind cateva elemente lexico-grama-ticale specifice:

"mai", "inca", "si tot", "si" adverbial de intarire. Ultima strofa contine o metafora explicita, "cand ceru-l credeam pe pamant", termen pentru Prima tinerete cu care e comparata maturitatea, prezentul, in paralel cu semnificatia expresiva a timpurilor verbale, indicativul prezent pentru "augustul" vietii si perfectul compus si imperfectul tineretii.



De altfel, Macedonski Pastreaza doar imperfectul (timp trecut, ce exprima o actiune neterminata in momentul vorbirii, cu efect expresiV), in contrapunct cu prezentul din refren: .Mai sunt inca roze - mai sunt
Si tot parfumate si ele".


Strofa a doua descrie timpul tineretii sub forma unei metafore, Jalnic avant", contracarata vag in efectele sale de un adverb de timp si de un verb la modul indicativ imperfect:

"Pe-alunci, eram falnic avant".
Aceasta poza in stil romantic prelucreaza estetic motivul geniului din romantismul familiar al lui Macedonski cu aspiratia spre absolut, unicitatea fiintei, credinta intr-o perpetua tinerete si mascheaza, impreuna cu versul urmator, o antiteza eu liric - ceilalti:

"Priveam, dintre oameni, spre stele".


Abia ultima strofa impleteste tensiunea poetica prezent-trecut prin insistenta pe calitatile inca pretuite, manifestate sub forma unor notiuni fundamentale umane:

"zambesc, uit si cant", toate acestea "in ciuda cercarilor grele".




Sunt, asadar, in poezie, cateva metafore explicite: Jalnic avant", "al vietii cuvant", "ceru-l credeam pe pamant", cateva corespondente si simboluri - e vizibila o grija pentru echilibrarea stilistica si formala, cu o muzicalitate ce rezulta din sonoritatile refrenului, ale vocalelor deschise a si e, care alterneaza cu cele inchise, o si u, dupa tehnica simbolista. Poate cel mai important element expresiv este subtilul parfum al rozelor, implicat intr-un sistem poetic al sinesteziilor: un inefabil olfactiv care uneste picturalul rozei si placerea de a trai, augustul timpului individual.

Semnificatia rondelului este evidenta, in ciuda metaforelor si simbolurilor textului, si vorbeste despre acceptarea senina a prezentului in raport cu, dar si in prelungirea anilor tineretii. Sentimentul acesta paseist nu e nou in literatura, e legat de nostalgia romantica, dar si de acel mal de siecle al decadentismului postromantic de la sfarsitul secolului al XlX-lea. E o trasatura indiscutabil moderna, dupa cum moderna este integral aceasta poezie, minus paseismul amintit deja, apanaj al traditionalismului.

Remarcabil e tonul stins, melancolic parca, in evidenta contradictie cu ardenta primelor poezii si cu caracterul autorului de rondeluri. Lucrul acesta o face atat de placuta, aproape cantabila. Seninatatea, acceptarea, nostalgia, optimismul continuu si intelepciunea dobandita sunt principalele valori pe care le promoveaza Rondelul rozelor de august, dincolo de castigurile la nivelul tehnicii.

Comentarii

Poeziile poetului




Copyright 2022 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani