Scriitor de la sfarsitul secolului al XVIII-lea, lipsit de o traditie autohtona, lenachita Vacarescu a pus bazele literaturii artistice romanesti, fructificand valorile antichitatii greco-latine precum si modelele Occidentului.
Originalitatea poeziilor lui lenachita Vacarescu a fost deseori contestata. Situat la interferenta atator culturi, poetul valorifica motive de larga circulatie in literatura vremii. Potrivit unor istorici literari, poezia intr-o gradina isi are izvorul intr-un model grecesc, altii au gasit sursa de inspiratie in cantecele noastre lautaresti. Comparatismul excesiv a considerat poezia o traducere dupa Cefunden de Coethe, scrisa dupa 16 ani de la moartea poetului roman. Cu toate acestea, originalitatea lui lenachita rezida in maniera tratarii motivului, el evidentiind cu simplitate si gingasie indecizia indragostitului.
In aceasta poezie dragostea este exprimata alegoric, iubita fiind comparata cu "o f/oare ca o lumina", iar oscilatiile sufletesti ale eului indragostit, teama acestuia de a nu pierde sentimentul de dragoste sunt surprinse intr-o succesiune de metafore: "Intr-o gradina, I Lang-o tulpina, I Zarii o floare ca o lumina. II S-o tai, sa strica! I S-o las, mi-e frica I Ca vine altul si mi-o radica". in aceste versuri lenachita Vacarescu nu portretizeaza chipul iubitei, imaginea acesteia fiind conturata in termeni abstracti, aerieni {"ca o lumina"), ilustrandu-se ideea de frumusete feminina spirituala. Floarea, simbolul dragostei, reprezinta imaginea virtutilor, este arhetipul spiritului. Compararea iubitei cu "o floare ca o lumina" subliniaza puritatea acesteia, fiind si o incercare de divinizare a ei, caci lumina este un simbol sacral.
Desi scrie intr-o epoca dominata de un clasicism epigonic, observam la lenachita Vacarescu o orientare preromantica. Poetul incadreaza sentimentul erotic in planul naturii vegetale, cadrul in care se desfasoara .scena" ce marcheaza atat de subtilul si gingasul sentiment fiind gradina, simbol al paradisului terestru.
Asadar, prin modul cum este exprimat sentimentul erotic in poezie, prin procedeul alegoriei si utilizarea simbolurilor, Intr-o gradina se inscrie printre cele mai realizate creatii din vreme, lenachita Vacarescu a reusit sa creeze in aceste versuri nu doar o atmosfera specifica liricii erotice a secolului al XVIII-lea, ci si sa cultive stari spirituale intime, dovedind faptul ca inspiratia porneste din interior, chiar daca se topeste in modele cunoscute.
