Poeziile.com - Home

 Parola? Creare album poezii
Poetii clasici ai literaturii romanePoezii frumoase pe temePoeti membri ai clubului poetilor tineriPoeziile mele


 
Poetul zilei
Mircea Ciobanu
(1940 - 1996)

14 Poezii

Poezia de azi

Reminiscente
de Tudor Arghezi
Vin. iata-le, tot de la sine,
Frinturile toate spre mine,
Farime stirbite si-ntregi
De lucruri pe care de-abia le-ntelegi.

Citeste Poezie completa
 

 

 

Ghicitori
Povesti
Top 40 poeti
Top autori

 

Cautare avansata



































Balada dupa melci - comentariu Ion Barbu

Poezii


Balada Dupa melci apare pentru prima data in revista .Viata Romaneasca" (1921), fiind retiparita intr-o placheta ilustrata neinspirat de catre pictorul M. Teisanu, ceea ce l-a determinat pe poet sa ceara retragerea din librarii a tirajului. Incidentul este simptomatic pentru posibila .capcana" in care te atrage lectura poemelor de asemenea factura ale lui Ion Barbu - poeme la limita greu de precizat dintre naratiune versificata si lirism obiectiv, cu substrat simbolic:

"ar trebui sa spunem o poema epica, daca n-ar fi prea mult; sau balada, daca n-ar fi prea putin" (Alexandru CioranescU).



La primul nivel, literal, al semnificatiei textului, scenariul epic este urmatorul: un copil, ipostaza a naratorului, pornind cu alti copii ca sa culeaga flori in lunca, la o vreme cand soarele primaverii nu a prins inca putere, descopera, sub mormane de frunze moarte, un melc ascuns in ghiocul lui, parca in pofida trecerii iernii. Dupa obiceiul jocurilor copilaresti, copilul ii descanta incet, pentru a-l ademeni sa iasa din cochilie. Este insa intrerupt si alungat de ivirea unei babe, o gusata sluta care culege gateje, si care-l sperie prin aspectul ei de vrajitoare. Noaptea se instaleaza din nou viscolul si ninsoarea. A doua zi, copilul se intoarce pentru a cauta melcul si descopera ca acesta, amagit de promisiunea descantecului, a iesit din gaoace, dar a murit din cauza frigului care l-a rasucit ca pe o frunza uscata. Descantecul, rostit de copilul care acum isi intelege vina, se transforma in bocet.




La un alt nivel de semnificatie, cel figurativ-simbolic, poemul, care porneste de la o remodelare savanta a imaginatiei folclorice (si implicit a imaginarului fabuloS), trebuie citit ca .o parabola a cunoasterii":

"Plecand de la ritul de źdescantare╗ a melcului, poetul extrage semnificatia tragica a actului de revelare" (Marin Mincu, Opera literara a lui Ion BarbU). Dincolo de aparenta ludica, se poate identifica sensul negativ al initierii ce se constituie intr-o drama a cunoasterii. Inconstient, "gratuit", copilul comite un hybris: prin puterea descantecului, el declanseaza fortele magice, tulburand legile firii, dar neputand anticipa finalitatea tragica a actului sau.



Relatiile dintre natura si constiinta se stabilesc la nivelul imitatiei si al imaginatiei, spontaneitatii ludice, caracteristice copilului, fiind exprimate in limbajul magiei populare, ce conserva atmosfera de mister:

"Vezi, atunci mi-a dat prin gand
Ca tot stand si alegand
jos, in vraful de foi ude,
Prin lastari si vrejuri crude,
S-ar putea sa dau de ei.
Melcul prost, incetinel
In ungher adanc, un gand
imi soptea ca melcul bland
Sub mormant de foi, pe-aproape,
Cheama omul sa-l dezgroape"

Melcul simbolizeaza eterna regenerare a naturii, "misterul increatului", a carui revelare, echivalenta cu "transformarea in act, in devenire, in alterare" (Marin Mincu, op. ciT), se petrece sub forma jocului, ca expresie a gratuitatii infantile:

"Era, tot o mogaldeata:
Ochi de bou, dar cu albeata:
intre el si ce-i afar'
Strejuia un zid de var. () // Vream sa-l vad cum se dezghioaca,
Pui molatic, din ghioaca:
Vream sa-l vad cum iar invie
Somnoros, din colivie".


Copilaria, ca faza a cunoasterii, similara, in oarecare masura, animismului primitiv, face din jocul, in sine inofensiv, un act de provocare la implinire a ceea ce este increat si vietuieste in somnul vegetativ.



Prin rostirea descantecului, declansare gratuita a magiei, copilul-erou savarseste, fara voie, un sacrilegiu, intervenind inoportun in ritmul firesc de manifestare a naturii. Acest pacat (hybriS) de accelerare a creatiei este mai intai anticipat prin transformarea padurii intr-un spatiu al fantasmelor infricosatoare (implicand teama ce dezvaluie gravitatea experientei "gratuite"), pentru ca in final sa fie sanctionat, de asemenea, simbolic prin moartea melcului.



"Ce e sigur e ca micul protagonist a atins cu degete vinovate un mister: () actul lui e o transgresiune care incearca sa suspende efectele legii naturale si ca atare va intampina o dura cenzura" (Alexandru CioranescU).

Invocarea, de la sfarsit, a magiei descantecului, nu mai are eficienta initiala si raul savarsit nu mai poate fi reparat. Sensul tragic profund al aventurii de cunoastere se exprima prin plansul cathartic. "Copilul a parcurs involuntar un intreg ciclu al cunoasterii. Declansand prin descantec manifestarea unei latente potentiale, de fapt a propriei latente, el a descoperit tragismul ascuns in existenta, indreptata iremediabil spre moarte, cat si tragismul cunoasterii, al acelei cunoasteri incantatorii, care presupune contopirea cu obiectul, źnunta╗ senzorialului cu intelectualul, cunoasterea poetica deci" (Marin Mincu, op. ciT). (G. D.)

Comentarii

Poeziile poetului




Copyright 2023 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani