Cu o usoara nostalgie - comentariu Nichita Stanescu

Poezii Cantece Elegii Balade Ode


Poezia Cu o usoara nostalgie face parte din volumul O viziune a sentimentelor (1964). Mesajul acestei poezii se implineste sub semnul unei usoare nostalgii, asa cum se deduce din versul (de rezonanta argheziana) prin care se incheie poezia:

"Ii-aduci aminte suflete de-atunci, tu, gandule"?



In orice reverie, ca act de retraire a unui eveniment real, in termenii unei utopii, ai unui proiect fictiv si compensator, amintirea si voluptatea visarii se impletesc in penumbra indispensabila a nostalgiei. Tonalitatea melancolica (nostalgica) a reveriilor rezida in constiinta faptului ca .partitura" in care este retrait evenimentul are un caracter iluzoriu. Lectura ipotetica a respectivului eveniment este, pe de o parte, "intinata" de ezitarea intre real si ireal si, pe de alta parte, este atatata de voluptatea distantarii imaginare de amintirea propriu-zisa. Zborul imaginatiei se datoreaza elanurilor afective ale Animei (care isi are sediul in inima), iar constiinta rupturii de real, gandului (ratiunii dependente de AnimuS).




Poezia Cu o usoara nostalgie, o poezie al carei inceput de afla, de fapt, in versul final, este alcatuita din trei secvente. in cea dintai, care incepe abrupt, ca si cum ar fi fost decupata dintr-un discurs care n-a avut loc, in intregime, in rama poeziei, indragostitii sunt niste "hoinari" aflati in cautarea fericirii si care constata uimiti, ca, pe masura ce ziua inainteaza catre noapte, inimile lor lumineaza tot mai tare:

"Cu cat se insera peste arborii rari,
Cu atat incepeau sa lumineze mai tare
inimile noastre de hoinar
cautatorii pietrei filosofale".


Cea de-a doua strofa este dependenta semantic de strofa care o precede. intre sintagma "cautatorii pietrei filosofale" si versul "Totul trebuia sa se transforme in aur" exista o relatie subiacenta impusa de logica interna a textului, de conductia sa metaforica. Pentru intelegerea acestei relatii este suficient sa amintim ca, in semnificatia lor spirituala, operatiile alchimice de transformare a metalelor inferioare ("imature", profanE) in aur (metal solar, desavarsit, sacru, "fiu" al elementelor nuntite si care reprezinta masculinul si femininuL), corespund treptelor de care depinde transformarea purificatoare a sufletelor pana dobandirea starii de desavarsire, cu alte cuvinte, pana ia obtinerea aurului launtric.



In pofida notei usor ironice induse de cuvantul "hoinari", prima secventa contine, prin fixarea cadrului temporal - momentul inserarii - o aluzie aproape explicita la faza neagra (nigredO) care este cea dintai dintre fazele transmutatiei metalelor (si care corespunde gunei tamas a materiei si spirituluI), si, totodata, o sugestie a inceputului de spiritualizare (faza alba a transmutatieI), sugestie sustinuta de imaginea inimilor ce lumineaza tot mai tare. in acelasi spirit ironic, poetul asociaza motivul aurului alchimic si pe cel al actiunii indirecte asupra lumii exterioare, cu mitul regelui Midas. Efectele ambiguizante ale acestei strategii textuale sunt cat se poate de fertile in planul mesajului liric:

"Totul trebuia sa se transforme in aur,
Absolut totul:
cuvintele tale, privirile tale, aerul
prin carepluteamsau treceam de-a-nolul".


Procesul alchimic de lichefiere (prin topire in AthanoR) a metalelor, pe durata nuntii lor, este pus in seama aerului si, in mod surprinzator, si a timpului insusi:

"Clipele erau mari ca niste lacuri
de campie,
si noi nu conteneam traversandu-le".


Ofertele livresti de factura alchimista sunt asumate, poetic, ca stari fiintiale din categoria reveriilor idealizante. Dilatarea psihica, de care depinde orice reverie, provoaca, in spirit vizionar, o surprinzatoare dilatare a clipelor pana la dimensiunea unor intinse lacuri de campie. Din unitati minimale si instantanee ale timpului, clipele, in acceptia lor (conventionala) de prezent pur si nestatornic se constituie, prin alchimizare, intr-o devenire care dureaza. Timpul obiectiv (exterioR) a fost inlocuit cu un timp subiectiv (psihologiC) care are un alt ritm si chiar si o alta menire. intr-un asemenea context, plutirea, (levitatia, zboruL) si inotul sunt expresii simbolice ale sinceritatii, ale puritatii si ale fericirii de care subiectii sunt uimiti ca si cum aceasta stare ar fi un dar neasteptat, miraculos. in privinta relatiei dintre plutire (zboR) si inot - ambele fiind imagini dinamice perfecte - si dintre apa si aer trebuie spus ca exista o dialectica a imaginatiei care le uneste. Elocventa in aceasta privinta este reprezentarea picturala a ingerilor, reprezentare in care deplasarea lor aeriana seamana mai mult cu inotul decat cu zborul.

In cadrul acestei reverii pancaliste (intreaga lume este frumoasa, armonioasa), insasi ora isi face o coroana liliachie din norii usori (visatorI) ai cerului. Asadar, insasi ora este vazuta printr-un "adjectiv" idealizam al ei: rotunjimea (care simbolizeaza, in genere, frumusetea, desavarsirea, perfectiuneA).



Scriitura acestei poezii se instituie pe o schema de organizare a imaginarului, ce consta in dominarea spatiului si timpului trait nu ca factor de degradare, ci in aspectul sub care se infatiseaza drept creator al unui "surplus de fiintare".
O astfel de scriitura, in care se intersecteaza elemente specifice "scriiturii revoltei" si "scriiturii viclesugului" (vezi Jean Burgos, Pentru o poetica a imaginaruluI), propune o viziune abstracta asupra lumii, o viziune in care evenimentul real (in cazul de fata, iubireA) este absorbit de dublul sau imaginar. Viziunea pe care o impune poezia Cu o usoara nostalgie are statutul unei reverii pe durata careia memoria si imaginatia se provoaca reciproc pentru a sublima o amintire speciala. Respectivul proces este explicat, in toata splendoarea sa, de renumitul poetician Gaston Bachelard:

"Pentru a retrai valorile trecutului, trebuie sa visezi, trebuie sa accepti aceasta mare dilatare psihica numita reverie, in pacea unei tihne adanci. in momentul acela, Memoria si Imaginatia se iau la intrecere pentru a ne restitui imaginile care tin de viata noastra" (Gaston Bachelard, Poetica reverieI).

Comentarii

Poeziile poetului




Copyright 2022 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani