Epoca
Unui om in toata firea e moral sa-i zici smintit,
Dar nebunului pe nume daca-i zici, e necinstit.
Trebuieste-ntotdeauna spre a fi-n moralitate
Sa te faci aparatorul caselor de sanatate;
La nebun sa zici cuminte, pe neghiob sa adorezi
Si de s-afla in Marcuta geniu sa-l decretezi.
In nimica, de-azi-nainte, raul nu-si mai are leacu,
Si o natie mai bine nu s-a dat de-a berbeleacu,
Iar desigur niciodata dezmatarea n-a domnit
Intr-o epoca fatala, sub un aer mai tampit...
In tot locul predomneste o sfr untare colosala...
Imoralul ia cuvantul si-ti vorbeste de morala...
Cine crezi ca ti-e prieten ti-e dusman neimpacat...
N-ai sa faci un singur bine, c-ai facut si un ingrat,
Cine crezi ca e mai nobil e mai plin de lasitate...
Tot netrebnicul se crede scriitor de-nsemnatate...
Nu e om care sub masca unui vecinic carnaval
Ca lozinca sa nu poarte: „Interesul personal“.
Legile sunt o minciuna: slove puse pe hartie...
Ziaristica mai toata cuib nerod de miselie.
Cei de sus isi umplu punga; cei de jos, cu mare zor,
Se silesc ca sa-i ajunga pentru-a-si umple si pe-a lor.
„Patria“ e-n orice gura, „Pentr u patrie“ sunt toate...
Toti voiesc la mal s-o scoata, insa nimenea n-o scoate.
Autor: Alexandru Macedonski
Poezia Epoca de Alexandru Macedonski
|
