CARMACII

Autentificare

Parola?  Creare album poezii Publicati poeziile online. Ultimele adaugari "Sa-mi spui..." Introspectie in inalt Antiprimavara A fi (actor pe scena vietii) Fara (uni)forma Total autori 184

Lui V. A. Urechia
Din bordei de l`nga vatra unde sta nenorocirea
Ca o straja neclintita ridicatu-mi-am privirea
Sus, spre sfetnici, =i vazut-am a lor fe e luminoase,
S-am vazut maimu aria, str`mbaturile gre oase
Astor molii, astor ciocli, dezma a i copii ai spumei,
Care-n aur vad, sminti ii, sufletul =i cinstea lumei,
Inimi dogor`te-n para poftei de-a se-navu i,
St`nd ca viermii pe-un cadavru, ce-a-nceput a se-mpu i.
I-am vazut papu=i gatite, tologi i in je uri moi,
Tr`ntori, fara nici o grija, =i straini de-orice nevoi,
Rascolind in a lor cuget ale arii maruntaie
Si cat`nd, nesocoti ii, ca din trupul ei sa taie
Partea ce-a mai ramas buna, membrul ce-a mai
ramas teafar.
Pieptul lor, plin de medalii, stralucea ca un luceafar.
Dar innuntru sub medalii =i sub hainele bogate
Clocote=te-n oala carnei, otravita de pacate,
La a negrelor lor pofte, la a infamiei para
Clocote=te crima . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . Stoarce i, stoarce i maduva din ara!
Nu va pese! Strivi i totul! Cugeta i ca poate m`ini
O sa pierde i c`rma arii =-or sa vina al i stap`ni.

Deci, p`rjol =i jaf! Opinca hoitul sa ram`na os
Ca sa nu mai aiba al ii, dupa voi, nimic de ros.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Voi, cucoane mari, avute, ce-n matasuri =i-n dantele
Va-nveli i a voastra carne, voi, ce-n c`teva inele
Purta i hrana ce lipse=te unei jumata i de ara,
Spune i, nu cumva vrodata s-a-nt`mplat sa vi se para
Ca a voastre diamante se topesc =i vi s-arata
Ca at`tea lacrimi curse dintr-o geana intristata?
Vai, acele pietre scumpe ochi foco=i sub geana
serii
Crede i voi ca sunt podoabe? Nu! sunt lacrimile arii!
Dar te-a-ncalecat de-acuma, cal, te du unde te m`na
Calare ul, o maimu a, care ine-n a ei m`na
Fr`ul tau a ta via a. Du-o unde vrea sa mearga!
C`nd uscatele-i calc`ie bat in burta ta, alearga,
Iar c`nd fr`ul tau il str`nge, de- i trosnesc din ii din
gura,
Te opre=te: sa rasufle vrea sc`rboasa pocitura.
Vai, nenorocita ara, rele zile-ai mai ajuns!
A lor gheare-nfipte-n pieptu- i fara mila l-au strapuns
Si-n buca i impart, infamii, carnea ta, avutul tau!
Tot ce s-a gasit pe lume mai stricat, mai crud, mai rau,
A=ti nemernici fara suflet, fara nici un capat`i,
Tin a tale zile-n m`na, =-a ta cinste sub calc`i.
Si calari pe tine, ara, se cred zei aceste bestii,
Cum se cred ades copiii impara i calari pe trestii.
Ei sunt mari =i tari, =i nu au nici ru=ine, nici sfiala
Ca-ntr-o zi, poate, urma=ii le vor cere socoteala

De-a lor fapte. Ce le pasa? Lopatari, la c`rma arii
Sunt stap`ni pe vas, pe v`nturi, =i pe valurile marii!
Si c`nd cuge i c-ace=ti tr`ntori, asta haita de samsari
Prin tertipuri =i prin intrigi au ajuns puternici, mari,
Si c`nd vezi pe-a vie ii scara unde-au fost =i unde sunt,
C`nd ii vezi cu ce m`ndrie, cu ce ochi seme i =i crunt
Privesc azi din inal ime spre norodul tavalit
In mizeriile-n care ei, calaii, l-au tr`ntit,
C`nd te ui i cum se rasfa a, cum i=i fac de cap mi=eii,
Vai, incepi sa crezi ca-n ceruri adormit-au de mult zeii!
S-apoi, dupa ce-au dat palme, =i-au scuipat in fa a arii,
Dupa ce-a-mbr`ncit poporul in prapastia pierzarii,
Dupa ce n-a ramas lucru nebatjocorit de ei,
Au curajul ace=ti oameni de nimic, ace=ti mi=ei
Au curaju-n fa a lumii ca sa strige-n gura mare:
Ne vrea ara! Ii vrea ara? Auzi i neru=inare!
Vai, de-ar fi pe voia arii, =ti i voi unde v-a i trezi!
Intr-o ocna da! acolo oasele v-ar putrezi!
Cum sa mai vedem in ara cinste, munca, propa=ire,
C`nd spoiala azi e totul, c`nd vezi ca prin lingu=ire
Si fa arnicii, neto ii, au ajuns a=a departe!
Cum sa- i mai trude=ti via a ca sa-nve i pu ina carte
C`nd te ui i ca-n asta ara, data prada celor rai,
In elep ii sunt victime, ticalo=ii sunt calai!
Fii viclean, corupt, sperjur, pune- i masca, fa-te bl`nd,
Pleaca- i fruntea ta cucernic, bate- i pieptul tau strig`nd:
Scumpa, draga Rom`nie, idolul vie ii mele!
Si c`nd vei fi Leu, pisica, scoate- i ghearele din piele!
Iata norma dupa care po i s-ajungi unde pofte=ti!

S-apoi, ca sa n-ai mustrare, nici vreodata sa ro=e=ti,
Inainte de-a purcede pe-ale crimei negre cai,
Cearca- i sabia in g`tul con=tiin ei tale-ntai!
Asta-i lec ia pe care o lasa i posterita ii!
Ah, cumplit v-a i r`s de lege =i de cumpana drepta ii,
Si de oameni, =i de ara, =i de tot ce-i sf`nt pe lume!
Peste veacuri departate vor pluti a voastre nume,
Si vor spune ca sub soare n-au stat rai, calai, bandi i,
Nici at`t de cruzi la suflet, nici at`t de iscusi i.