LA ICOANA

Autentificare

Parola?  Creare album poezii Publicati poeziile online. Ultimele adaugari "Sa-mi spui..." Introspectie in inalt Antiprimavara A fi (actor pe scena vietii) Fara (uni)forma Total autori 184

Noaptea s-a lasat pe vale, =i catunu-i adormit.
In bordei sarac, la vatra, suflet trist =i chinuit,
Fara somn, t`nara mama copila=u-=i ine-n poala,
Si pl`ng`nd il neteze=te pe obrajii ar=i de boala.
De cu sara mititelul incetase sa mai ipe:
Se ducea, vaz`nd cu ochii, via a-i far`mita-n clipe.
Peste ochii mari =i tulburi cad pleoapele-obosite,
Somnu-l biruie adoarme. Suflari repezi, ca gonite
De al mor ii frig, din urma, trec mai slabe, mai
curmate...
Ea tresare; cum le-asculta, =ir de fulgeri ii strabate
Intunericul din suflet. Pe pare i, in bezna rece,
F`lf`ind ca o aripa, para focului se trece.
Iat-o scobor`nd la vale, galbena =i istovita,
Cu odorul str`ns la s`nu-i; cu privirea a intita
Spre biserica cu sf`nta, ea-=i sile=te-ncetu-i pas.
De trei nop i =i doua zile bate drum far de popas;
S-ar fi ocolit pam`ntul far-a se sim i trudita:
Ea credea profund, orbe=te... Mare =i nenchipuita
E credin a ce-ntr-un suflet innoptat =i trist incape!
Nu se poate facatoarea de minuni sa nu mi-l scape,
I=i zicea mereu in g`ndu-i, inima de piatra fie,
Si-nca s-ar zdrobi de mila. Toata jalea mea pustie
Mi-oi preface-o-n rugaciune la picioarele preasfintei;
S-in cucernica-nchinare, =i pl`ng`nd sta-voi nainte-i,
P`n ce l-oi vedea din somnu-i ochii mari bl`nd
deschiz`ndu-=i,
Z`mbitor cat`nd spre mine, =i m`nu ele tinz`ndu-=i...
Cum sa nu-n eleaga sf`nta glasul sfintei mele pl`ngeri?
Eu at`ta am pe lume, pe c`nd ceru-i plin de ingeri!

Bl`nda, cu Isus in bra e, din argint, Fecioara cata
Cu iubire spre spasita mama, jos ingenuncheata:
Parc-asculta =i-n elege...
O, indura-te, prive=te-l,
Si din ochii tai c-o raza de via a incalze=te-l!
Caci tu =tii ce farmec dulce-i sa- i lipe=ti pruncul
de piept,
A intit sa- i steie-asupra-i, =i prin somn, ochiul de=tept,
Si cum inima- i tresare, c-un sc`ncit c`nd el te cheama
Sa-l acoperi cu iubirea =i cu paza ta de mama.
Vezi-l, t`njitor, cum doarme-n frumuse ea-i ingereasca...
Cum putere-ar fara d`nsul mama lui sa mai traiasca?
Te indura din vapaia vie ii tale da-i via a,
Sa-mi cuprinda iar grumazul cu micu ele lui bra e.
Ca =i mine str`ngi la pieptu- i lumea-ntreaga-n fiul tau...
O, de-ai =ti cu ce-ntuneric copere sufletul meu
Ochiu-i stins =i ce pustie mi-ar fi via a fara d`nsul,
N-ai putea sa stai, o clipa, rece, ascult`ndu-mi pl`nsul!...
Dar deodata-=i rupse vorba limba-i amu ise-n gura,
Spre copil =i-ntoarce iute lacoma-i cautatura...
Era mort. Inmarmurita, statu drept, cu pruncu-n bra e,
Cu ochi groaznic de m`nie ea privi icoana-n fa a...
Cum? Tu n-ai sim it, preasf`nto, mila de
cumplita-mi jale?
Eu, sarmana, pl`ng, cer=indu- i raza indurarii tale,
Si tu, rece =i cu pumnii incle=ta i, mi-l dai vederii?...
Astfel in elege cerul lacrima, limba durerii?
S-a sf`r=it orice nadejde!... Si privirea ta de lemn
A intita stete-asupra-mi, fara ca sa-mi dea un semn
C-a mea ruga-i ascultata =i durerea mea-i crezuta!...

Ia- i =i lutul... Ca =i d`nsul impietrita e=ti =i muta!...
Si c-un hohot lung cadavrul il arunca-n fa a sfintei,
Care, huruind greoaie, la pam`nt cazu-nainte-i.
Si durerea i se sparse-n neagra deznadajduire,
De m`nie-i scapar ochii ea striga in aiurire:
O, desigur, n-ai fost mama, =i de por i un prunc
la s`n,
E-o minciuna!... Ce smintita-s unei sc`nduri sa ma-nchin!
Si izbind icoana-n fa a cu piciorul, e-o minciuna!
Mai racni-ntr-un r`s salbatic, =i porni... Era nebuna.