LA STATUA LUI IOAN ELIADE RADULESCU
Codru-i mort. Copacii cu ramuri putrede =i innegrite
Se-ncovoaie; =i pe =irul de schelete-n epenite,
Ca pe ni=te coarde-ntinse, trist arcu= v`ntul ce
bate
C`nta epopeea mor ii, jalea crangilor uscate.
G`zii cu ochi plini de focul poftelor nemistuite
Lung se uita la aceste adaposturi naruite
Si r`njesc...
Ah, unde-i rodul =i frunzi=ul tau umbros,
Crangile cu freamat dulce, paserea cu c`nt duios,
Unde sunt? Odinioara sub stejarii tai mare i
Gazduiai =i dedeai umbra obosi ilor drume i.
Astazi fiarele =i moartea stap`nesc ul tau.
V`nt cumplit de pustiire a trecut ca un duh rau
Si te-ai stins. Al putrejunei vierme roase-a tale ramuri,
Sub care prielnic dat-ai adapost at`tor neamuri!...
Totul ii azi din radacina p`na-n v`rf, din miez in
coaja
Putregai...
Ba nu! Deodata se ridica ca prin vraja
Dintr-un col obscur de codru, de sub vreascuri, un vlastar,
Ce vaz`nd cu ochii cre=te, cre=te... iata-l nalt stejar...
Ridic`ndu-=i a lui ramuri sus, deasupra codrului.
Si un glas atunci puternic s-auzi din v`rful lui
Rasun`nd: O, nu! un codru ce de veacuri sta-n picioare
Ca o straja neclintita nu at`t de lesne moare.
Fruntea sus! Din piroteala te de=teapta. Vei trai,
Caci menirea ta e mare! Sa luptam! A=a grai.
El, stejarul-Eliade, catre codrul-Rom`nie,
Si un freamat lung strabate toata pacinica domnie.
Ca prin farmec to i copacii i=i ridica cu m`ndrie
Fruntea, de=tepta i ca dintr-un vis amarnic, =i sf`=ie
Mohor`tul giulgiu in care l`ngezeau infa=ura i
Si-=i imbraca iar vestm`ntul inverzit...
Dar asculta i
Dragala=a armonie... Freamatul adormitor.
Grai ceresc... e Poezia dulce ca un c`nt de dor
Ce ca roua racoroasa =i-ntineritoare cade
Din frunzi=ul renvierii din stejarul Heliade...
Codrul in uimire-asculta. C`ntecul duios se-ntinde...
Frunza frunzei il repeta, toata firea se cuprinde
De-a lui farmec, ce de-a pururi va sta t`nar de vechime.
Ah, ridica- i, bard ilustru, din a vremii ad`ncime
Fruntea- i plina de lumina =i prive=te din trecut
Cum te-adora viitorul, fiii tai cum au facut
Intr-o marmura eterna umbra- i sf`nta sa se-nchege
Si cum astazi i se-nchina =i te-admira codrul-rege!
Autor: Alexandru Vlahuta
Poezia LA STATUA LUI IOAN ELIADE RADULESCU de Alexandru Vlahuta
|
