PERECHE
Si vom ramane in eternitate
La fel de tineri cum suntem acum
Cand miezul mortii-n turnul tamplei bate
Plecand pleoape rosii pe gropi adanci, cu scrum?
Vom fi si-n moarte tot usor de-nfrant
Si nu vom intelege nici atunci
Sensul acelui strivitor cuvant
Rotindu-se-n absurdele porunci?
Tot tineri si frumosi fara-ncetare,
Mereu impleticiti in lungi priviri,
Vom fi jertfiti mereu pe alte-altare
Si neacasa, vesnic nicairi?
Apleaca-te pe bratul meu cand mor,
Lasa-te-nvins de legea lor straveche.
Noua ni-e dat in schimbul tuturor
Norocul de a fi pereche.
Autor: Ana Blandiana
Poezia PERECHE de Ana Blandiana
|
