Eu totdeauna

Vezi toate poeziile poetului




Unii isi adulmeca gandul pe marginea farfuriei.
Eu totdeauna, nadusind dupa gand, ma lovesc de
pamant.
Unii pandesc langa vesnicie.
Eu numaidecat o sa cad langa verbul luptand.
Eu totdeauna o sa va car lumina soarelui cu ulciorul, S-o aveti in adevar si pe saturate, Sa se bucure numaidecat poporul De vorba inimoasa-a unui frate.
Unii isi macina in masele nisipul,
Eu — ideile ca pe niste alune.
Pe unii, poate ca-s pasari, ii bucura-aripa,
Eu, de aceea ca-s om, ma arunc in furtuna.
Sa traiesti si sa nu te zgarii la un genunche, E ca si cum te-ai acopei numai cu aur, E ca si cum te-ai hrani numai cu lauri Pe istmul si tarana de sub unghii.
Deci, plug lucrand sa-ti fie cele spuse, Si un atac de cord sa-l ai, daca esti omul Ce-ai imblanzit si fiara si atomul, Si n-ai tinut greselile ascunse.
Caci viata omului nu e decat ideea Ca omul urca catre omul lui, Si, daca-n omul lui nici omul nu-i, Ca-ntr-o pustie omul o sa steie.
Eu totdeauna, nadusind dupa gand, ma lovesc de pamant, Eu numaidecat o sa cad langa verbul

Comentarii

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia Eu totdeauna pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.



Poezii despre:

Primavara

Toamna

Iarna

Iubire

Bucurie

Viata

Flori

Boala

Singuratate

Frica

Scoala

vezi mai multe

Politica de confidentialitate



Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani