I-aud venind...
Vine-o fantana, cum ai spune: Fratilor! Ce sfanta-i munca noastra
in cuvinte! Intru vecia codrilor, Carpatilor, Noi in genunchi ne dezvatam
a minte.
Veacuri de marmuri, scrise doar cu fruntea, Le smulgem indarat, sa n-avem
moarte. Din neguri galopand, tintati cu cearta, Toti caii lumii vin sa ne
infrunte.
Stepe de foc palalaiesc postume Glorii, cedate pe un tui de coame, Cabrati pe
timp, toti caii pasc in foame, Decapitati, insa cerand un nume.
Judetul lor l-au fost batut copite Pe chipul lunii, mult, ca o pecete. Goana de
frunti, care-au iscat comete, Au sansa grea de-un gol sa ne achite.
Din moartea lor ei inca vor invinge, Dand sens inalt stejarilor,
Carpatilor! Vine-o fantana, parca-as spune: Fratilor! Noi am uitat,
noi nu mai stim a plange?!
Autor: Anatol Codru
Poezia I-aud venind... de Anatol Codru
|
