Tacerile noastre

Autentificare

Parola?  Creare album poezii Publicati poeziile online. Ultimele adaugari "Sa-mi spui..." Introspectie in inalt Antiprimavara A fi (actor pe scena vietii) Fara (uni)forma Total autori 184

Nu se mai cearta nimeni acum... Copacii au dat indarat si s-au dus In crucile mortilor dintr-un apus, Sa-i scoata afara, sa-i puna pe-un drum.
Nu-i nici o graba acum sa se faca Vreo mustrare, ca astfel se-ntampla, Ca mortii e chip sa se-ntoarne pe campuri, Lasand sa le scape ura din teaca, Si, grei de tarana, sa-i supere tare Lacrima noastra, ce lancea le-o-ndoaie — De parca le-am pune mereu in spinare Razboaie, razboaie, razboaie, razboaie. — O vina a noastra, ca vesnic se uita
Cutitul de paine intr-o alta idee,
A lui, cea de sange, de om, sau de ciuta,
Din care moartea cu pumnul sa-l beie.
...Tacerile noastra platesc foarte scump — O stie tarana, o stiu si copacii. Deci, fie-va lacrima-n gene de lance, Mortilor, pacea va fie de plumb.


Autor: Anatol Codru
Poezia Tacerile noastre de Anatol Codru