Cavalerul Inzadar
Abia ne asezaram la jocul de zar
cand iata-l si pe Cavaler ul Inzadar
invitat in carte
la r ugamintea lui Napoleon Bonaparte
(nu cumva, zice el, indelungata-i lipsa
s-o indispuna pe Doamna Apocalipsa)
O, cand dadea el cu zarul
se stingea in Alexandria farul
si printul Ashurbanipal
cadea ca secerat de pe cal
si adolescentele mioape si fara de sutiene
erau e de spleenuri baudelairiene
Pe strazile Noului Babilon
pe unde mai stralucesc ur mele lui Makedon
si unde zidurile sunt carpite
c-un fel de feresti
uite-l plimbandu-se in treispe calesti
trase de cai de-argint si matase
de la unu pana la sase
Si-alaturi de el, oho,
uite-o si pe indefinita culoare Indigo
cea care lustruieste zarurile pe fete
mai curand cu mister
decat cu tristete
In fiece seara, Inalta Printesa
isi dezlega cainii galbeni din lesa
si cobora sa-l admire
pe cavaler ul cu nara subtire
ce-avea un Zar armonios si fosforic
lucrat din osul testei lui Yorick
de culoare cand rosie, cand verde
care niciodata nu pierde
Si chiar asa:
caci de cade unu de cade trei
noi tot nimerim in groapa cu lei
de pica patru de pica sase
oricum se-ngalbenesc bietele oase
fiindca numerele cetoase si sibiline
mult mai seamana cu mine,
cu tine
ba chiar sunt zilele noastre
albe si negre
pe care Dumnezeu la paste-n cer ca pe zebre
departe, pe-o campie deschisa
spre-o alta lume
careia abia invatam a-i zice pe nume
Autor: Arcadie Suceveanu
Poezia Cavalerul Inzadar de Arcadie Suceveanu
|
