Peisaj cu o rotita dintata
De la un timp in orasul Never more
populat de caini si hingheri
strazile duceau spre nicaieri
in jur mirosea a orient si-a zei de stearina
calaii se numeau, elegant, mecanici de ghilotina
si in fiecare dimineata intrebam aiurit:
nu stiti: mai traiesc sau poate-am murit?
ziua de maine a fost azi sau va fi ieri?
dar in zadar:
cati oameni atatea pareri
Fiecare cu apocalipsa lui,
ziceau unii, destui
fiecare visandu-si seara de seara
o apocalipsa de lux asteptandu-l la scara
o apocalipsa philips cu video si bar
o apocalipsa editie de buzunar
o apocalipsa verde, roz-bombon, in carouri
In bancile cu ferestre ovale ca niste zerouri
se praseau rublele cu guzganii
ce-am de pierdut? doar anii, numai anii
Pe la colturi de strazi, la cate-o rascr uce
stralucea tineretea mea rastignita pe cr uce
In spatiile de jos, de-acool si plictis
Doamna de Gri si Domnul Abis
cantau la un pian
cu claviatura din oasele albe de caine
ale zilei de azi,
ale zilei de maine
lieduri rosii de-amurg abisale
pentru voi, dulci surubase sentimentale
In cusca pieptului meu, Corbul lui Poe
alegea secundele verzi de secundele indigo
ca pe niste microscopice oua
ale cifrei sapte
ale cifrei noua
potrivind viata mea ca pe-o rotita dintata
in marele mecanism
al lui nimic niciodata
Autor: Arcadie Suceveanu
Poezia Peisaj cu o rotita dintata de Arcadie Suceveanu
|
