Cele trei naluci
Amurguri, toamne, patimi ingropate
Pe gandul trist cu noaptea s-au lasat
Si-n haine lungi naluci intr-aripate
Trec prin oglinzi si-n geamuri parca bat.
Una iesind din coltu-i de-ntuneric
Cu glasul ei de umbra cuvanta:
Nu ma cunosti, sunt visul tau himeric!
Ce, m-ai uitat? Am fost nadejdea ta!
O alta bland s-apropie de mine
Pe cand coboara-n sufletu-mi cainta.
A fulgerat! In zari vad doar ruine...
Te recunosc, naluca, esti credinta!
Si cea din ur ma, alba ca o moarta,
Plecand din prag s-a-ntors... parca zambea;
Sunt singur. Ploua. Vantul geme-n poarta.
Naluca-ai fost si tu, iubirea mea!
Autor: Cincinat Pavelescu
Poezia Cele trei naluci de Cincinat Pavelescu
|
