| ||||
|
| Poetul zilei | |||||
| |||||
| Poezia de azi | |||||
Grosimea pamintului de Nichita Stanescu De la o vreme pamintul are in jos osul bunicului meu cel mai frumos si mai jos de jos el are Citeste Poezie completa | |||||
| |||||
Relicto corpus
|
|||
|
Vezi toate poeziile din albumul Clipuri despre mine
|
|||
|
Am parca evitat tragismul sa nu-mi inspire an ce-ncepe, Sa nu ma napustesc cu suflet ranit, sa-i caut oblojiri Cu leacuri noi de vorbe goale l-atatea plinuri de-amintiri Copilarești, vizionante despre trecuturi Printre otrepe! Dar parca ura, ne voita, se urca-n mintea-mi prinsa-n mreje Printre minciuni care se poarta din poarta-n poarta adevar, Spus fara noima -martor mort- "ca nu-și iubește fir de par"?!? Și-adulat propriu, brusc, se schimba Din drept in cancer, in varteje! Simbolul vieții scris pe panze celuloidice, crez, tot Se risipește-n dos de palma -ce-ar fi fost mangaieri perfide- Și ascunsul had iese din mazga, tentaculeaza din firide S-omoare cast, pentru avut! S-ascunda idol lumii Mort! Ca-ntr-un conclav de adulatrii ce nu i-au fost nicicand aproape, Apar din neguri -gand rapace- duhovnici fara spovedire Ce-ar adora vaduvei "scumpe" sa fie ei noua proptire Ținand ison ca tot sa arda; emulul iute sa-l "Ingroape"!?! O țar-ar fi vrut sa-l mai vada așa, cum datini ce-a descris, S-aiba sobor cum capetenii ce le-a inalțat spre a fi știute. Dar "prost" popor, bun la votat, e-acum barfit de snobi, de tute; Ca "n-are școala" perfidiei Și-și vrea idolu-n paradis! Și sunt la fel, un' din popor; iubesc tot ce-am trait odata Și vreau sa-l am al meu intreg, pentru c-am dat in timp ce-aveam Sa-i gust din ce-a cladit și lumea o cred și-acum, cum o credeam Și-am vrut pe drept sa-l vad, sa-i vars o lacrima Ca pe-o rasplata! Ma-nchin sa-ți ai moștenitor așa cum datina ți-ai vrut, S-apara-n zi din modestie -far-a-ți fi fost in veci povara- Și nici pata sa fie mamei, doar dragoste așa de-o vara Parca divinu-ar vrea dreptate Și-ai fi etern, neintrerupt! Cred sfinte Sergiu in canoane, c-așa suntem, popor damnat; Cum legi, ce chiar de nu iubesc, ma-ndoi la ele, cred valori! Cum tot un "escu" sunt la randu-mi, iubesc nașteri, plecari cu flori Și nu cred iota ca te-ai vrut, lugubru-n alb De-un maritat?!? Ca vorbe aruncate-n viața, așa de-azisul; "e lunga, e plat!", Cat fulgii sunt de-omat de-o iarna și se topesc la fel, o apa Ce curge, spala suflet, minte, durerii ca sa-i sape groapa Iar de ma-nșel și-așa ai vrut; ai lasat scris!? Sa fiu iertat!!! Omagiere, postum lui Sergiu Nicolaescu. PS Esența-i ca se moare viu și țara astazi e-un cavou Plin de erori, de lene, scarba, de-o tagma sumbra de breslași Ce fac spitalul loc de cazne, serviciul este "Mai, ma lași!" Și mor, Pruteanu, Sergiu și alții; din pacienți, ajunși erou!? 05.01.2013 |
|||
Pune poezia Relicto corpus pe pagina ta Adauga link pe pagina web a site-ului tau. Poezii despre:
|
|||
Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca ) |
| Mari poeti romani |