MONASTIREA PUTNA

Autentificare

Parola?  Creare album poezii Publicati poeziile online. Ultimele adaugari "Sa-mi spui..." Introspectie in inalt Antiprimavara A fi (actor pe scena vietii) Fara (uni)forma Total autori 184

Sub un chip de inger, intr-un vis ferice, Domnului Vasile gandul rau ii zice: — "Monastirea Putna, ast locas placut, S-a zidit pe aur de un domn avut. Mergi si o darama pana-n temelie Si-i gasi tu aur sa faci alte-o mie".
Iar Vasile-domnul d-aur patimas, Pune sa darame ast frumos locas.
Cand ostasii sapa pana-n temelie, Un batran calugar zice cu manie:
— "Domnii mari naltara sfinte monastiri
Sa aminte tarii zile de mariri.
Tu le surpi, o, doamne! Tu nu le-ntelegi,
Caci tu nu ai fapte de urmasi sa legi.
Cand un domn la aur inima-si robeste,
Tronul se degrada, tara vestejeste.
insuti ca magnetul tragi si insusesti
Aurul oriunde poti sa il gasesti.
Dar te teme, doamne, sa nu tragi la tine
Cuiele de aur ce de tronu-ti tine."
Domnul nu asculta in a lui orbie,
Sapele rastoarna vechea temelie.
Domnul si boierii intre ei se cert...
insa ce gasira? — Un mormant desert.
Pe mormant sunt scrise litere strabune.
Un talmaci citeste si la toti le spune:
— "Din comori ce strangem pe acest pamant,
Iata ce-i al nostru: un tacut mormant!"
De atuncea domnul pierde-a lui domnie
Si curand in urma moare-n saracie.


Autor: Dimitrie Bolintineanu
Poezia MONASTIREA PUTNA de Dimitrie Bolintineanu