Muritor
Atat de verde primavara!
Si eu atat de naruit...
Crucea imi duc incet, povara
de norocit ne-norocit.
Atat de Mare lumea mare!
Si eu atat de mititel...
Abia un strop, un oarecare,
un fir de mac, un firicel.
Atat de Vesnic universul!
Si eu atat de muritor...
Abia un dor, un zvacnet versul...
Si eu la fel abia un dor.
In cer, strajer, Luceafar arde.
Nu de Luceafar doru-mi-i.
Iluziile sunt desarte:
coardele inimii sunt sparte,
picura seul ars pe carte,
slujesc prohodul ingerii...
Cu steaua ta pe lume vii.
Nu de Luceafar doru-mi-i!
Autor: Dumitru Matcovschi
Poezia Muritor de Dumitru Matcovschi
|
