Poeziile.com - Home

  Parola? Creare album poezii
Poetii clasici ai literaturii romane Poezii frumoase pe teme Poeti membri ai clubului poetilor tineri Poeziile mele


 
Poetul zilei
Ion Stratan
(1955 - 2005)

16 Poezii

Poezia de azi

Cornul de aur al baiatului
de Mircea Ivănescu
scena de dimineata cornul sunand departat,
prin hatisurile albastrii, chemarea la vanatoare glasul

Citeste Poezie completa
 

 

 

Ghicitori
Povesti
Top 40 poeti
Top autori

 

   
Cautare avansata



































Aceste semne fugare

Vezi toate poeziile poetului






Uitasem de mult ca respir, ca aerul ma cerceteaza adinc pina-n marginea inimii, parasindu-ma de fiecare data cu nevazute amintiri si mesaje, uitasem
aceasta obisnuita, straveche incercare a vazduhului
de a ma stapini, batindu-ma cu valul sau ritmic cape un mal de lut
Dar, aseara, in vreme ce luna
se juca printre brazi cu oglinda,
mi-am vazut deodata puterea pieptului
scriind cu aburi calzi,
aproape luminosi din pricina zapezilor,
ciudate semne, ce inginau
fumul calator al trenurilor
despletit prin coroanele salcimilor
(pe care, in treacat fie zis,
intotdeauna am nutrit banuiala
ca-i ajuta sa-nfloreasca).
Poate era frigul de vina,
desigur luna, sau poate caldura mea


pe care o simteam crcscind
din nervurile palmei tale mici
adunata in mina mea
dar semne ciudate porneau
din pieptul meu, inginind

alergarea cerbilor printre brazi, peste umerii stincilor
Unde se duc oare, unde alearga ?
ma intrebam plin de mirare, privind
ciudatele forme, calde, fugare,
ce izbucneau in larg
desfacind pirtii albe in intuneric,
ca altadata sabia fina, lucitoare,
a tineretii.
Unde se duc ? ma-ntrebam,
si m-as fi luat dupa ele tiptil,
strapuns de curiozitate,
ca dupa niste urme ce simti ca te duc
spre usa unui adevar insemnat.
Prea mirat eram insa (poate
si din pricina lunii), dar, prin aceasta
lespede grea ce ma tintuia in loc,
auzeam furnicind cald, subtire,
mari banuieli bucuroase:
o, desigur, imi spuneam,
aceste semne fugare ale pieptului tau,
aceste forme albe, calatoare,
ajung undeva, trebuie sa ajunga.
Negresit, ele strabat padurea,
trec muntii si se lasa pe vai, dincolo,
spre marile orase
Fara doar si poate, ele ajung undeva,
asa cum ajung la tine,
in acelasi chip si in altele,
toate mesajele, toate gindurile oamenilor,
cercetindu-te adinc,
pina-n marginea inimii.

batindu-te neincetat cu valul lor ritmic ca pe un supus mal de lut pastrator de urme si amintiri
O, negresit, imi spuneam,
nu incape nici o indoiala,
aceste semne fugare ajung undeva,
ajung unde trebuie sa ajunga
Fireste, ca ajung,
altminteri, vezi bine,
altminteri, la naiba!, ce rost ar avea
sa respiri ?



Comentarii

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia Aceste semne fugare pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.






Poezii despre:
Primavara Toamna Iarna Iubire Bucurie Viata
Flori Boala Singuratate Frica Scoala vezi mai multe

Politica de confidentialitate





Copyright 2019 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani