Belsug
Culori si fum de toamna, plans de poet,
Apa e rece, frunzele ploua-
Vorbeste incet, paseste incet,
Ca totul cade cu o jale noua.
Vinul, si mierea, si graul tot
Le-au strans, pe graba, cine-a putut...
Tuse, si planset visele scot,
Du-te, oriunde, frunza de lut...
Si-o pasarica in gradina brumata,
In linistea rece, a iarna-a facut,
Am stranutat pe o strada curata,
Frunzele toate inca n-au cazut.
A fost odata... va fi odata...
Nu spune zarea, dar spune omul-
Numai acuma e niciodata...
Adanc, prezentul, inchide tomul...
Ma duc, tot acolo, in marea cladire.
E ora, de la care raman inchis-
O emotie... o amortire...
E toamna... mi-au dat de scris...
Autor: George Bacovia Poezia Belsug de George Bacovia
|