PROLEGOMENE
Invatatorul s-a indepartat de catedra,
A luat creta si a scris pe tabla:
Unul zice: cade roua , si se duce .
Elevii s-au uitat intre ei, in asteptare.
Unii aruncau o privire pe fereastra
Inspre drumurile Sorocarilor si Ciricului,
Unde campurile rourau de dimineata.
Invatatorul a luat buretele in mana,
S-a gandit si a sters cuvintele scrise.
Altul calca pe urmele lui,
Cerceteaza de ce predecesorul
A zis: cade roua . Filozofeaza .
Elevii stiau prea bine ca invatatorul
Are obiceiul sa le vorbeasca in pilde,
Nu mai privea nici unul la fereastra,
Care descult, care in camasa rupta.
Apoi vine altul
Ca sa cerceteze filozofia lui .
Un baiat nasos si-a pus caciula
Pe banca, sa nu i-o azvarle colegii
Cand a suna clopotelul la recreatie.
Altul vine pe urmele altora .
Un alt baiat a inceput sa noteze-n caiet
Ceea ce scria pe tabla invatatorul.
Asa mergem
Unul dupa altul,
O coloana infinita .
Elevii isi opreau rasuflarea, numai ochi,
Ca sa afle ce-o sa fie mai departe.
Cine-i mai destept dintre toti?
Noi acei de azi?
Voi acei de maine?
Asta n-o stia nimeni, nici Cozma
Din fata catedrei, care invata
Cel mai bine, era doba de bucoavne.
Ori, poate, acela
Care cel dintai a zis: cade roua ...
Astfel Ion Creanga si-a inceput lectia
La scoala primara din Pacurari.
Autor: George Meniuc
Poezia PROLEGOMENE de George Meniuc
|
