I
Pe campul Romaniei
Trompeta cand rasuna,
La glasul datoriei
Ostirea se aduna.
Si steagul o umbreste,
Si arma-le luceste,
Si inimile-n piepturi
Bat repede, voios.
De nici un fel de vreme
Soldatul nu se teme,
Deviza-i e credinta
Si suflet curajos.
II
Cand bolta din tarie
De nori se incununa,
Pe munti si pe campie
Cand fulgera si tuna,
Soldatu-nainteaza,
Si marsul sau urmeaza,
De misia sa mandru,
Nu cata inapoi.
El legea implineste,
Si tara-si ocroteste,
E totdeauna gata,
In pace si-n razboi.
In asta lume mare
Oriunde soarta-l duce,
Viata-i schimbatoare
Placeri cu ea aduce.
III
Apoi cand totul trece,
Cand bate ceasul rece,
De fratii sai de arme
Maret e-nmormantat;
El vesel vietuieste
Si moare barbateste,
Caci astfel este traiul
Si moartea de soldat.
|