| ||||
|
| Poetul zilei | |||||
| |||||
| Poezia de azi | |||||
Haosul insusi de Elena Stefoi Trece latul prin ultimul anotimp. Aceasta fiara a vorbit, ucide-o sau zboara mai iute. Haosul insusi imi cauta bratele. Citeste Poezie completa | |||||
| |||||
Tiganiada - Cantul XII
|
|||
|
Vezi toate poeziile poetului Ienachița Vacarescu
|
|||
| (fragment) | |||
|
|
|||
| Auzind aceasta defaimare, Lui Tandaler scapa suferinta; Denaintea toatei adunare Sa-intoarsa si din toata salinta, O palma-asa-i repezi de-amara, Cat sa-invarti s'ochii scanteiara. "Na Sfarcule (zisa), ahasta-ti hie Pana una-alta da-invatatura; Iar' cand oi ajunge la domnie, Nu-ti va ramanea nici un dinte-in gura! Nu-si farsi Tandaler vorba bine, Cand si lui o palma iaca-i vine De la Carlig (nepotu de frate A lui Draghici). Tandaler s-intoarsa Sa vaza cine cuteaza-a-l bate, Cand unul din gloata asa-l stearsa Cu un fustiu pe ceafa de tare, Cat ii porni sangele pe nare. Aurariul ametit nu mai cauta Cine l-au lovit, ci da pe-intreg Si-Impinge multimea-intaratata, Salind sa iasa-afara din zbeg, Care-imprejurul lui s'adunasa Si sa scape sanatos acasa. Musa, care-ai fost la batalie Si stii toate decat toti mai bine, Spune faptele de vitejie, Care s-au tampinat si cu cine? Care pe care taind ucisa Si la tara mortilor trimisa? Tandaler oblicind ca nu-i saga Si ciurarii vor sa-l impresoare, Pusa mana pe cioarsa sa-o traga, Dar' tocma cand era la stramtoare, Carabus zlatariul i-o furasa, Si viteazul spaimantat ramasa. Spre norocul sau un ciolan vede Zacand pe pamant, de moarta vita. Iute-l radica si sa rapede intre ciurarimea gramadita Si pe unde merge cutrupeste, Ucide, pravale si raneste. Cum oarecand Jidovul preatare Cu masaua de-asin, filisteana Oaste-imprastie, mortii amare Dand multe mii, asa-intru tigana Gloata, manios Tandaler face, Dand, hartuind incolea s'incoace. intai lui Lapadus capul sparsa, Apoi lui Sugurel falca dreapta O facu stramba, de-acolea stearsa Nasu lui Sosoi, si iar'aiapta Ciolanul cumplit tocma-in urechie Lui Aordel cel de vita vechie. Dar' cu toate aceste nu poate Printre multime prejur bulzita, incai la cetasii sai strabate, Iar' gloata din ce in ce sa-invita: Unii bat, altii stau, iar altii scapa, Ceia vor la bataie sa-incapa. intracea iaca, repezit vine Mutu-intr'ajutoriu cu doisprazece, Cei mai voinici, ca-i spusese-or cine Cumca fac pe Tandaler tot fiece. Acestea sosind rupsara-a bate Pan facura voivodului spate. insa si Goleman pe carare Le-alearga, -intrarmat ca la bataie, Purtand o furca de satra mare, Si dupa dansul proaspata laie Ce sosind mult nu socoteste, Ci da pe-intreg, cum i sa loveste. Lui Ganafir pe crestet prajina Cazand ii face tot capul fleaca, Rumpe lui Balut din umeri mana, Iar' Mutului frange cioarsa-in teaca, Lui Colbeiu zdrobeste dintii-in gura. Cate poate face-o lovitura! De-aci radicand furca cumplita Vede pe Bratul voinic ca vine Cu ceata lui Tandaler (vestita). Acestui acum el drumul tine Si-1 nimereste tocma la tampla, Unde grabnica moarte sa tampla. Tandaler vazand trista cadere A Bratului, intracolo pleaca, Caci inima lui izbanda cere, Si-Invartind ciolanul cel de vaca, L'arunca si pe vrajmas loveste, Pe unde neagra mustata-i creste. Cade ciurariul ca mort pe spate Si cazand furca din mana-i pica; Pamantul cu picioarele bate. Pe toti atuncia cuprinsa frica Si-indarapt sa dede fiescare Facand aurariului carare. Cela zacand ametit de minte, Cesta sare si furca-i apuca, Si rapit de patima fierbinte Era cap sa-i crepe ca s-o nuca, De nu l-ar fi navalit indata Ceata ciurarilor barbatata. Acestea cu rude-imponcisate Pre viteazul aurariu sarira. Aici sa vezi capete crepate! Amandoao-acum sa-inotarara Partile, si acum depreuna Toata tabara-in arme s'aduna. Muierile fara-invalitoare Alearga, copilele fricoase Tramurand din cap pana-in picioare, imbla ca s-oile sparioase, Ratacindu-sa-incolea si-incoace Si nu stiu de spaima ce vor face. Barbatii sosind nu cauta-in cine Sa dee, ci da de toata parte, In toti cei de cetele straine. Asa dete Varlan negrii moarte Pe Neagu lingurariu, asa Gogul Pe Burda si Plesca sontorogul. Toti acu de arme s'apucasa, Numa Parpangel de lina pace Iubitoriu, ce nu sa mestecasa La nici un sfat, priveste si tace Socotind cu cetasii sa iasa Din ciorobor si sa mearga-acasa. Face semn catra-ai sai sa purceaga Dupa dansul si pleaca-inainte, Vrand sa mearga la Romica draga, Dar' in carare-i stau ragaminte De laeti si goleti intrarmate Socotindu-sa pe cine-ar bate. Corcodel voivod era la frunte Vrand a sa noduroasa maciuca De corn cu sange si el s'o crunte. De tanarul Parpangel s'apuca; infla sa dee, dar' cestui nu-i pasa, Caci cu mult mai nainte sa-inflasa Si zvarli buzduganul de-arama Asa cu naprazna, tocma-in frunte, Cat ii facu crierii-in cap tot zama. Iar' Corcodel cazand ca s'un munte Suna, cand naroit sa pravale Si de-aproapea cutremura vale. Zlatariu mandru de ceasta-izbanda, Cautand la mort grai: "Corcodele, Aceasta-i pa tine-o dreapta-osanda! Pentr' atate nedreptati si rele! Rau ti-ai aruncat cu bobii foarte, Cand insuti nu stiusi de-a ta soarte!" Dup' aceasta el porneste iara Cu cetasii sai prin gloate Pe laieti si goleti taindu-sa-afara, Dar' nu-i cu putinta a strabate, Ca de toata partea cu navala Golatimea pe dansul sa scoala. Si macarca nu vra sa-aiba parte La razboiu, pentru ca rau ii pare Si necuvios a face moarte in soiul sau si-atata stricare, Ci-in zadar, ca-intaratata laie Nu cauta, ci-urneste, da si taie! Pietrile vin pa dansul ca ploaie, Multi voinici a lui cazusa De-a goletilor maciuci si maie, Cand voinicul aminte-si adusa De-armatura sa si vitejie Ce facusa-in turci pe cea campie. Deci lucindu-si sabia din teaca, Striga catra-ai sai cu bizuinta: "Dupa mine, copii! Ori cum sa placa Lui Dumnezieu pentru biruinta!.., incai s-aratam cestor calici Ca nu suntem pui de potarnici!" Asta zicand, sara cu iutime Si-intorcand sabia vitejeste Unde-i cea mai deasa golatime Acolo da, taie si loveste. Nasuri, mani, urechi, capete-o suta Picara zburate-intr'o minuta. Cetasii lui imbarbatati inca Fac minuni de vitejie-in gloata Protivnica; gemere adanca Si vaiet s'aude, pe-unde ceata Voinica merge taind in goleti Ca si-in cucute sau ciuciuleti. Muierile cu copii-in spate Vazandu-sa de barbati ramase Alearga si iele ca turbate; Si ca neste Furii nemiloase, Luandu-si copii de picioare Dau cu dansii-in sabii si topoare. Dar' a lui Corcodel, cea mai cruda Dintru toate maicele, muiere Groaznica, pilda lasa de ciuda Si de femeiasca neputere, Svarlindu-si pruncul sau mititel Drept in obrazul lui Parpangel Si zacand: "Na, manca-ti-l, o, cane! Daca-i mancasi pa dragul tatuca! Bunul voivod s'uitasa de sine Si-i parea ca vede o naluca, Rasturnat de-alungul pe pamant Trezandu-sa si cu nasu frant. Aceasta tamplare neasteptata Iara desarma toata manie; Si fiind ordia-imprastiata De laeti si goleti pe campie, Sa trasa cu-ai sai din toiu afara, La corturi, scarbit de-atata-ocara. Intracea Gavan pe Ghitul omoara, Cocolos pe Titirez dacula, Coastea lui Zagan capul zboara; Iar' Peperig a Dodii caciula Tae-in doao si capu-i despica Din crestet pana-in tufoasa piica. Pamavel cu sulita-ascutita Strapunsa pe Corbea-in gemanare, Si de nu era punga-incretita Patrundea-i fierrul pana-in spinare Dar' totus' rasturnandu-l pe-o dunga ii zdrobi toata cremenea-in punga. Mandrea pe Ciuntul de barba trage, Nasturel pe Dondu flocaieste, Iar' ca s'un juncan Dragosin rage Si cu dintii beliti clentaneste, Caci Sperlea-ii sburasa nasu-in doao Si mustete cu buzele-amandoao. Ghiolban inca dede sa dee in Cacacia cu o barda lata, Iar' cela aruncand o bebee, il toca tocma-in gura cascata. S'asa-i fu de cruda lovitura Cat ii zdrobi toti dinti din gura. intracea Tandaler de-alta parte Hartuind cu ceata sa voinica, Facea-intru caldarari mare moarte, De mana lui multi tari voinici pica; Caci vazandu-sa fara scapare Ca turbat asa ragni de tare. S'asa lovi-imprejur cu parlita Furca de cort peste tiganime, Cat septe cazura-intro clipita Pravaliti. Si nu cuteza nime Mai mult sa-i stee nainte, iara El unde da, pravale s'omoara. De furca lui napraznica cade Tintea, facatoriu ales de-inele, Si Chifor, ce stiea bine rade, Cum si tu, tinere Viorele, Ce dulce cantai cu viers maiestru; Cad apoi si Gardea, Mircea, Sestru, Soldea, Iencut, Barbu si cu Nutul, Covrig, Mozoc, Bambu si Ciurila, Corneiu, Carlig, Sperlea s'apoi Hutul. Toti acestea, loviti fara mila, Sa farsira cu moarte pagana De-a lui Tandaler groaznica mana. |
|||
Pune poezia Tiganiada - Cantul XII pe pagina ta Adauga link pe pagina web a site-ului tau. Poezii despre:
|
|||
Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca ) |
| Mari poeti romani |