 |
|
 |
| Lista completa a autorilor |
| Adaugare poezii | |
|
|
Elan
| Autentificare | ||||||||||||||
| ||||||||||||||
Sunt numai o veriga din marea indoire,
Fragila, unitatea mi-e pieritoare; dar
Un roi de existente din moartea mea rasar,
Si-adevaratul nume ce port e: Unduire.
Deci, arcuit sub timpuri, desfasur lung tesut
De la plapinda iarba la fruntea ginditoare,
Si blondul sir de forme, urcind din soare-n soare,
In largul vietii revarsa un trecut.
Din calatoarea unda, din apele eterne,
Imi insusesc vestmintul acelor care mor,
Si innoit si ager alerg -; subtil fior -;
Prin sali orgolioase ori umede caverne…
Si astfel, in paminturi croindu-mi vaste porti
Spre ritmuri necuprinse de minte vreodata,
Aduc Inaltei Cumpeni povara mea, bogata
De-atitea existente si tot atitea morti.
Autor: Ion Barbu
Poezia Elan de Ion Barbu
 | Comentarii |
 | Adauga comentariu pentru poezie |
