RANDURI PENTRU PLOPII IN PLOAIE
pictorului Jean Al. Steriadi
Ploaie...
Ploaie...
Ploaie...
Ploaie multa,
Ploaie deasa
Ca beteala de mireasa...
Plopii mei, scuipati de ploaie,
Se framanta
Si se-ndoaie —
Parca-ar vrea sa-mi intre-n casa!...
Plopii ce-au crescut cu mine
Imi fac semne disperate...
— Hai!... Deschide-odata, frate,
Si primeste-ne-n odaie,
Ca-n odaia ta-i mai bine
Ca-n gradina noastra,-afara...
Doamne...
Cu ce ti-am gresit,
De-ai fost rau cu mine-aseara
Si m-ai pedepsit?
De ce-ai vrut ce nu se poate —
Sa ma cred cu plopii frate,
Frate fericit?...
Doamne... Doamne!...
Ce sa fac?
M-am certat cu plopii-aseara
Si nu stiu cum sa-i impac!...
Cum sa-i fac sa ma-nteleaga
Ca fratia ce ne leaga
Nu-i decat o vorba-n vant...
Si ca plopul cand se-ndoaie
Cat sta teapan la pamant —
Chiar cand e scuipat de ploaie —
E mai viu si mai puternic
Decat omul din odaie,
Ce se stinge pe picioare
Ca un muc de lumanare
Intr-un sfesnic!...
Ploaie...
Ploaie...
Ploaie!...
Autor: Ion Minulescu Poezia RANDURI PENTRU PLOPII IN PLOAIE de Ion Minulescu
|