 |
|
 |
| Lista completa a autorilor |
| Adaugare poezii | |
|
|
Romanta noului venit
| Autentificare | ||||||||||||||
| ||||||||||||||
Strainule ce bati la poarta,
De unde vii
Si cine esti ?...
Strainule de lumea noastra,
Raspunde-ne de unde vii,
Prin care lumi traisi cosmarul nepovestitelor povesti
Si-n care stea gasisi coloarea decoloratei nebunii ?...
De unde vin ?...
De unde pot veni, cind ochii-mi,
Plini de regrete si tristeti,
Par doua candele aprinse in cripta mortilor poeti ?
Priviti...
Sandalele-mi sunt rupte,
Iar toga ce mi-o dete-Apollo
In noaptea cind pornii spre voi,
Abia-si mai flutura albastrul de-a lungul umerilor goi.
Sunt gol -
Caci calea-mi fuse lunga
Si-n calea mea-ntilnii pe rind
Pe toti citi vrura sa va vinda,
Podoabe noi ce nu se vind,
Pe cei ce vrura sa va cinte romante noi,
Pe cei ce vrura
Sa va-ndrumeze spre mai bine -
Spre-acel frumos intrezarit
In armoniile eterne
Dintr-un sfirsit
Si-un infinit,
Pe cei ce v-au adus lumina,
Pe cei ce i-ati primit cu ura
Si i-ati gonit cu pietre -
Pietre ce s-or preface-n piedestale
In clipa cind va va cuprinde betia altor ideale !...
De unde vin ?
Eu vin din lumea creata dincolo de zare -
Din lumea-n care n-a fost nimeni din voi,
Eu vin din lumea-n care
Nu-i ceru-albastru,
Si copacii nu-s verzi, asa cum sunt la voi,
Din lumea Nimfelor ce-asteapta sosirea Faunilor goi,
Din lumea cupelor desarte si totusi pline-n orice clipa,
Din lumea ultimului cintec,
Purtat pe-a berzelor aripa
Din tarm in tarm,
Din tara-n tara,
Din om in om,
Din gura-n gura, -
Din lumea celor patru vinturi
Si patru puncte cardinale !...
Deschideti poarta dar,
Si-n cale
Iesiti-mi toti cu flori de laur,
Iar voi, ce masurati cu versul gindirile ce n-au masura,
Veniti in jurul meu degraba,
Si-n cintul lirelor de aur,
Porniti cu mine impreuna
Spre lumea-n care nu-s castele cu punti
Si santuri feodale,
Nici ruginite porti de-arama, la care bat cei noi sositi...
Veniti cu toti cit mai e vreme,
Si mai puteti cinta -
Veniti !...
Veniti, sa va aprind in suflet lumina stinselor faclii
Si-n versuri fantasmagoria si vraja noilor magii !
Iar cinturile voastre -
Cinturi cu care azi cersiti o piine -
Sa le-ncunun cu stralucirea aureolelor de miine !...
Dar poarta a ramas inchisa la glasul artei viitoare.
Era prin anul una mie si noua sute opt -imi pare.
Autor: Ion Minulescu
Poezia Romanta noului venit de Ion Minulescu
 | Comentarii |
 | Adauga comentariu pentru poezie |
