SCRISOARE
lui Alex. Mavrodi
Ma-ntrebi ce fac?...
Ce vrei sa fac
Mai mult decat s-astept... sa tac...
Sa casc... sa dorm si... sa visez
Pe fondul roz al unei vechi Ghiordez,
Pe care cateodata sade
Si blonda mea Scheherazade...
Fac ce-am facut si ieri
Si totdeauna —
Ma bat cu vantul si ma cert cu luna...
Din cand in cand ma urc pe deal, spre soare,
Sa ma-ntregesc cu globul lui fierbinte —
O veche si unica sarbatoare
Ce-o praznuiesc de patruzeci de ani...
Cu Oltul, insa, nu mai stau de vorba,
Ca-i monoton si marginit la minte,
Si nu stie sa curga decat spre Dragasani...
Fac pe Narcis in apa din fantana,
Sarut pe Maica Domnului de pe troita,
Pe Sfantul Petre-l duc spre cimitir de mana
Citesc pe Jules Laforgue
Si pe Arthur Rimbaud,
Iar cand imi iese-n cale Domnul Nita —
Invatator si... carciumar si... deputat...
Ma-nchin umil in fata Cristosului din sat,
Il scuip in frunte
Si ii dau cu “Huo!”...
Si-asa razbun si pe Laforgue
Si pe Rimbaud...
Iar cand se face noapte si tacere,
Cand boii dor m pe burta
Si oamenii pe spate,
Ma fragmentez in pietre nestemate
Si porcilor ma dau sa ma digere...
Autor: Ion Minulescu
Poezia SCRISOARE de Ion Minulescu
|
