La patruzeci de ani - in asteptare
vei umbla ca si-acum printre stele triste si ierburi,
la patruzeci de ani sugrumandu-ti cuvantul
te-i pierde in tine - in cautare.
Prin ani un vant o sa te tot alunge subt cer,
vei manca miere neagra si aplecat vei tacea.
La patruzeci ca pe-un tarm vei ajunge
unde fara-ncetare
vei astepta sa vie la tine celalalt tarm,
jaf vesnic voindu-te pentru pasari
din cealalta zare.
Pe saptezeci si sapte de uliti
vei umbla descult si cu capul gol:
ce samanta n-a fost in desert aruncata?
ce lumina n-a fost in zadar cantata?
a1927i
|