MIRABILA SAMANTA

Autentificare

Parola?  Creare album poezii Publicati poeziile online. Ultimele adaugari "Sa-mi spui..." Introspectie in inalt Antiprimavara A fi (actor pe scena vietii) Fara (uni)forma Total autori 184

Ma rogi cu-n suras si cu dulce cuvant
rost sa fac de seminte, de rarele,
pentru Eutopia, mandra gradina,
in preajma careia fulgere rodnice joaca
sa-nalte tacutele seve-n lumina.

Neaparat, mai mult decat prin orasul rumorilor,
c-o staruinta mai mare
decat sub arcade cu flori,
voi umbla primavara intreaga prin targuri
cautand vanzatori de samanta.
Mi-ai dibuit aplecarea fireasca si gustul ce-l am
pentru tot ce devine in patrie,
pentru tot ce sporeste si creste-n izvornita.
Mi-ai ghicit incantarea ce ma cuprinde in fata
puterilor, in ipostaze de boabe,
in fata maruntilor zei, cari asteapta sa fie zvarliti
prin brazde taiate in zile de martie.

Am vazut nu o data samanta mirabila
ce-nchide in sine supreme puteri.
Neansemnate la chip, desi dupa spita alese, imi par
semintele ce mi le ceri.
Culori luminate, doar ele destainuie trepte si har.
In randuri de saci cu gura deschisa -
boabele sa ti le-nchipui: galbii,
sau rosii, verzi, sinilii, aurii,
cand pure, cand pestrite.

Asemenea proaspete, vii si pastoase
si lucii culori se mai vad
doar in stemele tarilor,
sau la oua de pasari. Semintele-n palme
de le ridici, racoroase,
un sunet auzi precum ni l-ar da
pe-un tarmure-al Marii de Est matasoase nisipuri.

Copil, imi placea, despuiat de vesminte,
sa intru-n picioare in cada cu grau,
cufundat pan la gura in boabe de aur.
Pe umeri simteam o povara de rau.
Si-acuma, in timpuri tarzii, cand mai vad
cateodata gramezi de seminte pe arii,
anevoie pun capat fierbintei dorinti
de-a le atinge cu fata.

De-alintarea aceasta ma tine departe doar teama
de-a nu trezi zeii, solarii,
visatorii de visuri tenace, cuminti.

Lauda semintelor, celor de fata si-n veci tuturor!
Un gand de puternica vara, un cer de inalta lumina,
se-ascunde in fiestecare din ele, cand dorm.
Palpita in visul semintelor
un fosnet de camp si amiezi de gradina,
un veac paduret
popoare de frunze
si-un murmur de neam cantaret.

Lucian Blaga