Noapte de noapte vorbesc cu fantomele mele: ce cautati cu mine in munti? obosite cum sunteti, ce mai puteti voi oare sa spuneti padurilor? poate stelele de la nadir sa va mai creada inselatoarele vorbe; timpul meu de atunci de mult e cadavru -numai voi nu vreti sa spuneti! soareci cosmici au ros, pe unde-ati trecut, pana si pietrele; mereu dupa voi se tine un cavaler subtire si palid - fugiti, nu sunt eu acela - de ce m-as recunoaste in nefericitul ratacitor? totul e inainte - acolo e patria mea dupa care tanjesc si ratacesc ca ioan fara de tara
|