Nu-mi mai spune: draga!
E un lucru cert
Am trecut in saga
Nu ca sa te iert!
Zicerea batrana
Are un temei:
Nu scuipa-n fantana
De-unde ai sa bei!
* * *
Din becuri curge galbenusul blond.
Oglinzile, pustii de chipul tau, sunt triste.
O muzica stridenta, ca un clont,
Destrama-n suflet palide batiste.
Absenta ta e ca un vitriol
Ce-mi sfasie fiinta si ragazul.
Imaginea genunchiului tau gol
Ma ur mareste; ochii si obrazul.
Coroana par ului tau greu din copci
Desprins, parca il vad plutind fantasma.
Cuptor mi-i craniul, in care-mi coci
Tristetea din dospeli de protoplasma.
De ce ma-mbat? De tine ca sa fug!
Beat, ca-ntr-un caine vagabond, destinul
Izbesc, si carnea-mi arde ca un r ug;
Ma curata valtorile si vinul.
Ah, clipe! Voi, tovarase oglinzi,
Rasfrangeti fara nici un sens pustiul!
Ucigatoare bezna, sa-mi intinzi
Pocalul cu uitare, ca rachiul!
Si papagalii rosii, papagali
Din cuiburile custilor lunare,
Cu ochii lor bombati si inegali,
Trimite-mi-i cu tunet de fanfare.
Sunt obosit de mine si de cel
Ce-n mine, banuit dorinti atata.
Sa-mi leg al inimii bolund negel,
Da-mi firul blond din splendida ta gata!
Rob? Nu. Rob tie niciodata n-o sa-ti fiu.
Capriciile tale foc in iasca!
Eu coltii-n tr upul tau trandafiriu,
Eu gheara-n vanitatea-ti femeiasca
Ca tigrul lacom as infige-acum!
Te vreau! Caci fara tine-n vine frigul
Imi curge si intr-insul ma consum.
Ard, si-n extaz ma vad un clovn ridicol!
