LA STÂNÃ
Gainusa-ncet rasare,
Luna-i dupa Dealu-Mare,
Plange-un clopot de cioaie,
Vin ciobanii de la stana,
Strungaritele, de mana,
Canta cantec de cimpoaie
Si le rade tuturora
Fata plina, bucalaie,
Cum incep sa-nvarte hora...
Numai Sandu Copilandru
Nu se prinde-n hora mare.
Canta jalnica cantare...
Cimpoieru-i ia de veste,
Sta o clipa, hodineste,
Schimba hora-n cant de jale!
„Mandra fata, ochisorii,
Ochisorii, obrajorii“...
Se opresc in joc feciorii,
Dumerindu-se deodata.
Parc-ar vrea sa planga-o fata,
Fata-i arde valvataie...
Striga Sandu Copilandru!
„Zi, caprare Niculaie!
Zi, caprare Niculaie!“
Si cum arde focu-n stana
Si lumin-o buturuga,
Vede baciul ca lui Sandu
Ii cad lacrime pe gluga...
Autor: Octavian Goga Poezia LA STÂNÃ de Octavian Goga
|