Plângerea tarii
Frunza verde de negara,
Vai! sarmana biata tara,
Cum te-ajunge focul iara!
Rusii vin, te calicesc,
Nemtii te batjocoresc
Si ciocoii te hulesc!
Nu mi-e ciuda de straini,
Cat de pamanteni haini,
Ca tu draga le-ai fost muma
Si ei singuri te sugruma!
Nu mi-e ciuda de muscali,
Nici de nemtii bocancari1
Cat mi-e ciuda de ciocoi
Ca te lasa la nevoi
De tipa sufletu-n noi.
Frunza verde de neghina,
Vai s-amar de-a ta gradina!
Cea gradina cu flori plina!
Cum o calca, cum o strica
1 Porecla data soldatilor austrieci care au ocupat Principatele Unite in
timpul
razboiului Crimeii si care erau incaltati cu botine groase sau bocanci.
Niste iezme fara frica!
Cum ii smulge florile
Si-i prada rodurile!
Frunza verde de mohor,
Vai de sanu-ti plin de dor,
Cat e el de hranitor
Si la iepe cazacesti,
Si la caini flamanzi nemtesti,
Si la pilafgii turcesti,
Si la rame ciocoiesti!
Saracut de maica mea,
Cui a fi mila de ea?
Saracut de locul meu,
Cand l-a scapa Dumnezeu?
Hai, copii, la cei stejari
Sa taiem niscaiva pari,
Tara sa ne-o tarcuim
Si de iezme s-o ferim!
Autor: Poezii Diverse
Poezia Plângerea tarii de Poezii Diverse
|
