 |
|
 |
| Lista completa a autorilor |
| Adaugare poezii | |
|
|
Poezie
| Autentificare | ||||||||||||||
| ||||||||||||||
de Adrian Paunescu
As sta, asa cu fata-n sus,
Lovit piezis de vreme
Si-ncet ca un izvor supus
Ti-as murmura poeme.
Si patul de sub sira mea,
Podeaua care-l tine,
Cu timpul s-ar darapana
Si-n casa-ar fi ruine
Si peste molcomul prapad
Peste privirea-mi oarba
Cu gura incepind sa vad
Eu, napadit de iarba,
Din somnul ca un trist magnet
Ce stie doar sa cheme,
Ti-as mai incredinta incet
Mistere si poeme.
Albitul firii mele os,
Schiloada chiparoasa,
Lovit de pietre dureros
Si maruntit de-o coasa.
Ar face gura si-ar sopti
Despre ce e si nu mi-i
In veacul de schizofrenii
Pin-la sfirsitul lumii
Si daca varul cel nestins,
Ce-i una cu folosul,
Cu cinic urlet dinadins
Mi-ar inghiti si osul,
Eu, tainic, bland si tutelar,
Calcand taceri postume,
Din toti peretii dati cu var
M-as reintoarce-n lume,
Catre o casa, unde-acum
Si moartea mai asteapta,
Pina sa-nceapa tristul drum
De dincolo de soapta.
Sa-ti spun ca inca nu-i tarziu.
Ruina e departe,
Iar eu cu inima te stiu
Pe viata si pe moarte.
As sta aici, pe-acest prundis
Pe care-mi este bine,
Ca vremii, pus hotar piezis,
Sa-mbatrinesc de tine.
Sa-mi suga oasele-n pamint
De parca oase-as plange,
Sa fiu doar calcar si cuvant
Si-un ultim strop de sange.
Autor: Poezii Diverse
Poezia Poezie de Poezii Diverse
 | Comentarii |
 | Adauga comentariu pentru poezie |
