MERGEAM IN INTUNEREC SI FARA NICI O TANTA
Mergeam in intunerec =i fara nici o `nta,
Cu fruntea incre ita, cu ochii in pam`nt,
Sa pl`ng de mult uitasem, uitasem chiar sa c`nt,
Caci fericit e-acela ce pl`nge-amar sau c`nta
Atuncea c`nd se simte mai trist =i mai infr`nt!
Si ai venit odata cu m`ndra primavara,
Tu, primavara m`ndra a vie ii mele, Li!
Cum te vazu pribagul, pe loc se-nveseli.
Si soare-n cer s-aprinse, =i cioc`rlii c`ntara,
Si-un rai de via a noua deodata ne-nveli.
Si s-a patruns de farmec fiin a mea intreaga
C`nd tu mi-ai spus o vorba =i mi-ai =optit
cu drag...
Eu ma duceam spre moarte, tu m-ai intors
din prag...
Fii binecuv`ntata pe c`t ii e=ti de draga,
Stap`na adorata a fostului pribag!
Autor: Stefan Octavian Iosif
Poezia MERGEAM IN INTUNEREC SI FARA NICI O TANTA de Stefan Octavian Iosif
|
