PRIMAVERII
O, tu, cea mai frumoasa dintre z`ne,
Cu tot alaiul tau de bucurii,
To i te-a=teptam cu-at`ta dor sa vii:
Dar nimeni, nimeni mai cu dor ca mine!
Si ce-mi aduci tu, care pe c`mpii
Pui flori, =i cerului dai zari senine,
Si c`ntec lucitor, =i unde line
Izvorului, ce daruri tu-mi imbii?
Ce vis cerca-va de isnov s-alinte
Un suflet amagit de-at`tea ori?
O, dac-a= =ti ca visul iara=i minte!...
Atuncea poate-a= ram`nea cuminte
Si m-a= uita cu ochi nepasatori
La iarba care cre=te pe morminte...
Autor: Stefan Octavian Iosif
Poezia PRIMAVERII de Stefan Octavian Iosif
|
