CINZECI DE ANI

Cinzeci de ani de piatra si de lut
Sin orice pas am pus un inceput.
Iar de arzimea-n care ma framant
Mi-a curs tot mirul fruntii in pamant.
Te-nalta, cedrule umbros, si sezi
In vipiile marilor mele amiezi,
Cu fosnet pur s-arunci peste genuni
Cununa noptii tale de minuni
Nu pentru tihna. Dimpotriva. Dar
Ravnesc din veci un inger, adversar,
Ajungi mai slab, netrebnic cazi la fel
Cu cat vrajmasul ti-e mai misel.
Ci-ncaierati sub adumbrirea ta,
Sa sug puteri din cel ce m-o-nclesta.
Cand bratul meu s-oncolaci rebel,
Sa simt cereasca greutate-n el.
Si pan-acum parca-ntr-adins mi-ai dat
Numai cu pleava lumii sa ma bat.
Sta totusi semn in campul gol c-am dus
Ucenicia luptelor de sus:
Cinzeci de lespezi si deasupra jar.
Alcatuind spre slava ta altar.
* DOR DE TINERETE

Ce-adanc patrunde zambetul tau mic
De dincolo de recea stapanire
Se-nalta-n mine vechiul inamic,
Ereditarul dor de nemurire.

Din marginea uitarii ma ridic,
In coasta vremii pun impotrivire,
Arunc vestmant carunt si-n razvratire
Logodna mea cu batranetea stric.

M-agat de ramurile tineretii-n cale,
Sarut dureri cu buzele avide
Port scumpe rani ca niste mari paftale.

Am iar ochi cruzi de limpezio aguride:
Prin stramta noapte-a rochii ce te-nchide,
Vad toata aurora carnii tale.