GANDULUI

Gand slabanog, deprins numai la ses
Sa calci in pulberea de vorbe tocite;
Gand lesnicios ca o femeie, copilaros la inteles,
Urmand lenevos partia de talpi si copite,
Naravitule sa dormi pe puf de cuvinte:
Scoala-te si gateste-te, ca de acum inainte
Am sa te port prin vorbele cele mai colturoase,
Sa te inglodeasca si sa te doara.
Razna din albia limbii de rand afara,
Pe carari de piatra abia slomite
In graiul cu urcusuri bolovanoase,
Peste praguri de expresii incremenite,
Sus pe coclauri de munte,
Un munte de calm si tacere,
De unde apele au carat toate vorbele marunte
Si unde vazduhul miroase a cimbru si miere.
Acolo sa atipesti pe stanci de grai tare,
Somn sfios ca fiarele,
In noaptea cu stele pe ilic.
Sa rasari treaz sai ciulit odata cu soarele,
Nelinistit, ager si voinic
Si atintit, pradalnic, ca la vanatoare,
La orice fosnet, gandule, sa sari in picioare!