Sonet CCXXXVI
De mult eu simt in tine o rece desartare:
Din mana mea-ti tragi mana, privirile-ti pierdute
Imi spun, mai inainte sa-mi zica gura:"du-te"...
Si te golesti de mine ca pentru o plecare...
E toamna? Si cocorii-ti desteapta nostalgia?
Pribegile corabii te-ademenesc in zari?
Dar n-asculta de soapta feericei pierzari!
Pentru mirajul orei nu lepada vecia!
Cand Nordul se rastoarna crunt peste noi si vine
Noianul de omaturi pe inimi sa-si desarte,
Nu mai ravni spre calde si-albastre tari departe...
Ramii fara de teama aicea, langa mine.
In veci mai credincioasa ca soarele de sus
Iubirea mea nu are nici iarna, nici apus.
(Miercuri, 18 septembrie 1957)
Autor: Vasile Voiculescu Poezia Sonet CCXXXVI de Vasile Voiculescu
|