Sonet CLXXIX

Nu!gloria iubirii nu este imbuibarea,
Ospete de saruturi,orgii de-mbratisari,
Ci dorul lung si taina-mpletita cu-asteptarea
Sant duhul ei pe-o lume de vane desfatari.
Prin infrinari si chinuri ascetii-ating extazul;
Eu te ador cu-acelasi canon ce-ntreg ma-nfringe,
Caci dragostea nu-i apa,sa-ti umfle-n vant talazul.
Lasi gloabele in voie;in streang pui purul singe
Eu nu ti-am scris,ca altii,pe lefuri sau merinde
Simtiri galagioase cu arderi masluite;
Sonetul meu e cuget si patima,-mpetrite.
Cu inima ciocneste-l, ca scapara, s-aprinde
In scoica mea inchisa, darz, far de rasuflare,
Incet ia suferinta chip de margaritare.

(Joi, 17 martie 1955)