| ||||
|
| Poetul zilei | |||||
| |||||
| Poezia de azi | |||||
Grosimea pamintului de Nichita Stanescu De la o vreme pamintul are in jos osul bunicului meu cel mai frumos si mai jos de jos el are Citeste Poezie completa | |||||
| |||||
Strofe pentru Mania
|
|||
|
Vezi toate poeziile poetului Virgil Gheorghiu
|
|||
|
|
|||
| Ti-am ghicit copila gindul, dintr-o singura ocheada, Aruncata strengareste cind te-am intilnit pe strada ; Decit sa compar frumosul din figura-ti alba, pala Cu o fraza calculata, imperfecta si banala, Ochii-ti negri sa-i versific, incadrindu-te poetic in chenarul iluzoriu si nosincer de patetic Pentru-a triumfa mindria-ti de femee, ce-o sa spuna : "Cintaretii de elita chiar si ei imi bat in struna", Iii marturisesc mai bine ca ti-am inteles privirea Umezita de dorinta, pofta vie si pornirea De-a ma prinde intre mreje: pentru cit timp ah ! ce-ti pasa ; Sa ma zbat poate de-a pururi in fermecatoarea-ti plasa, Aduceai cu tine-aroma unor plante otravite De pamintul pasiunii, de placeri nepotolite ; O concreta noutate de fiori si de senzatii Voluptatea negustata si vibranta de atractii ; Si zimbind ca o regina, ai trecut pe strazi-nainle, Iar in mine muritorul, agitat lupta in minte O tentatie cu omul, vai ! asa de slab, regina Daca ne-am cazut in brate, numai tu ai fost de vina Voi iubiti sfirsitul numai de orgii, copile-a noptii ! Sentimentalism, visare, asteptat in fata portii; Ideal, ce sens mai are ? Vorba, stearpa, obosita, N-au lucirile monezii care suna - oferita Tu m-ai prins usor de mina, dupa slujba cea nocturna Oglindindu-ti gales chipul de amanta taciturna. In fintini de ochi cu cearcan, ce-ntr-o noapte-au fost secate Arse de caldura gurii si de patimi demodate ; Laolalta la fereastra, inundati de clarul lunii, Ce spala-n argint odaia, cuibul dragostei minciunii Noi priveam tacuti la spectrul umbrelor de pe podele Umbra noastra-mpreunata fara visurile mele. Si atuncea, tu, copila cu ochi negri ti-amintesti1 Linistea sfarmind-o'n riset mi-ai vorbit : "La ce gindesti ?" intrebarea ta deodata, m-a durut ca un regret; M-a durut ca amintirea intr-un suflet de poet Oare tu ai fost o clipa de speranta-nsufletita ? Ti-a suris curat, si palid, dor de dragoste, iubita ? in zapezile tacerii, sufletul mi-era un fulg Si-as fi vrut destainuirea cea mai sfinta sa mi-o smulg. in nestire, gindu-mi candid s-avinta mereu spre astri Si-am tacut, fiindca-n minte eu vedeam doi ochi albastri |
|||
Pune poezia Strofe pentru Mania pe pagina ta Adauga link pe pagina web a site-ului tau. Poezii despre:
|
|||
Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca ) |
| Mari poeti romani |