Cimitire vii
Acesti irozi azi nu mai taie prunci,
Ei taie tot ce poate tine minte.
Acesti irozi au si primit porunci
Sa taie toti stramosii din mor minte.
Ci-acesti irozi nu au de unde sti
(Acesti irozi au intuitia proasta)
Cum noi ii ingroparam, zi de zi,
In osul nostr u si in carnea noastra.
Acesti irozi se fac a nu vedea,
Acesti irozi nu vor sa ia aminte
Ca Burebista doar me-n tampla mea,
Ca Eminescu-mi curge prin cuvinte.
Ei rama sat cu sat si deal cu deal,
Hacuie cr uci si rascolesc altare,
Dar nu e de gasit nici Decebal,
Nici Dragos Voda, nici Stefan cel Mare.
Noi suntem, iata, cimitire vii,
Noi suntem piramide umblatoare,
Tot neamul de Ioni si de Marii
Zidit e-n noi, in toti si-n fiecare.
Ei in zadar cotrobaiesc prin gropi
Si taie tigve, inecati in fiere
Noua ne ard faclii de Pasti in ochi,
Noi mirosim a stea si-a Inviere.
Noi invatam din nou, aici, sa fim,
De viata noastra tine cont Vecia.
Sus in Carpati ning flori de vicleim,
In ieslea lor se naste-acum Mesia.
Autor: Arcadie Suceveanu
Poezia Cimitire vii de Arcadie Suceveanu
|
