FATA DE LA COZIA
Trambita rasuna sus pe coasta verde; Armia lui Tepes printre brazi se pierde.
— "Iata! strig vitejii, mandrul capitan Ce-a ucis cu mana-i
pasa musulman!"
Domnul il saruta si cu bucurie:
— "Spune-mi, vrei tu aur, ranguri sau sotie? Daca vrei avere, da-ti-voi
cat vei vrea; Daca vrei sotie, da-ti-voi fata mea!"
— "Doamne! nu voi aur, nici onori desarte: N-am venit in lupte
sa-mi trag asa parte; Plangerile tarii bratul mi-a-narmat; Pentru-a ei scapare
astazi m-am luptat. Iar de este vorba sa-mi dai sotioara,
Afla ca eu insumi sunt o fetisoara!"
La aceste vorbe junele frumos Coiful isi arunca, paru-i cade-undos. Toata
adunarea vede cu rapire O fetita dulce ca o fericire. Domnul se rapeste de mandretea
ei.
— "Care din boierii-mi vrei barbat sa iei ? "
— " Doamne, zise fata, vrei sa fiu sotie Unui din ostasii care-mi place
mie? Toti sunt bravi la lupta, nu ma indoiesc; insa pe-al meu mire
voi sa il iubesc."
Domnul fiu s-arunca l-ale ei picioare Si cu o vorbire dulce rugatoare:
— "Fii a mea domnita si iti jur pe cer Pentru tine-n lume sa
traiesc, sa pier!"
La aceste vorbe tanara fecioara Rumenind la fata ca o rozisoara:
— "Daca vei iubirea-mi sa o dobandesti, Pentru tara, doamne,
sa mori, sa traiesti!"
Autor: Dimitrie Bolintineanu
Poezia FATA DE LA COZIA de Dimitrie Bolintineanu
|
