Inger negru
Arde focu-n paie ude.
Mai pun paie peste foc.
Seci cuvintele, scazute.
Care stil!
Care baroc!
Undeva (dar unde, unde?)
Poate ici, poate colea.
Inger negru se ascunde:
asteapta caderea mea...
Inima, ca tare-i piatra!
Ziua grea si noaptea grea...
Si un turb afara latra
nebuneste la o stea...
Teapa... teapa-ma-inteapa
paganeste, aoleu...
Noaptea freamata o apa
tulbure, in pieptul meu...
Bate-m-as la pumni cu mine!
(Nu se bate prost cu prost.)
Si apocalipsul vine...
Au poemele vre-un rost?
As canta! Dar nu se canta:
ma-nspaimanta do-re-mi.
Si-o-ntrebare ma framanta:
cum sa-nvat a nu muri?
Nu se-nvata? Se invata?
De la fluture, furnic?
De la viata? Care viata?
Care nu costa nimic?
Teama. Blestemata teama.
Ca un junghi infipt adanc.
Vama asta viata, vama...
O platesc si o deplang!
Autor: Dumitru Matcovschi
Poezia Inger negru de Dumitru Matcovschi
|
