SUAV ANAPODA
Urca in fiecare noapte la mine, la etaj,
v`natorul cu calul lui. Suna, destup odaia, il a=ez in fotolii
=i scot rachiul. Calul ron aie capodopere =i bea
discuri de patefon. Discutam despre vreme. Mi se
prezinta vieta ile impu=cate; o caprioara, un urs, un mistre ,
zv`rlim totul pe plita =i apoi mo aim. Calul
i=i pile=te potcoavele, casca, apoi v`natorul zice:
Ti-am adus =i ni=te mesteceni, un p`rau =i
ceva luna (dar nu =i cea mai buna bucata ca
statea sa ploua). Mu=c din luna,
a=ez p`raul in scrin apoi mai torn rachiu, pun Aznavour
=i stam, picior peste picior, p`na se frige mistre ul.
Apare pe prag dar nu ne place, nu-i fript de ajuns,
el bombane =i sare la loc, pe plita. Bag un ceas
chefere pe foc (cu pendula frig ursul iar cu
ceasul-bra ara al iubitei, inima caprioarei)
e cald, e noapte, e cafea =i c`nd intorc Aznavour
calul man`nca discul ca pe o foaie de salata.
Mai fumam un mesteacan, rupem o ciosv`rta de mistre
(Sunt bun? intreaba. Bunule, ii spunem, sa-l bucuram
=i pe el) apoi vorbim de amor, eu arat o poza:
marea in haine de duminica, el un bilet de loterie, iar
calul, poza lui Cassius Clay, la doi ani, pe blana.
Ne distram grozav, ne facem comozi
(ne-am scos potcoavele de la man=ete) =i c`nd el pleaca
ram`n ingrozitor de trist. Sparg, ordonat, paharele, alung
moartea din ranile vieta ilor =i de la geam
ii vad pe prietenii mei sui i pe tramvai. Noaptea fantastica
se =terge =i ea din pere i =i caut somnul
cu ochii podidi i de frunze =i pasari...
Autor: Tomozei Gheorghe
Poezia SUAV ANAPODA de Tomozei Gheorghe
|
