Prea tarziu, la Paris

Vezi toate poeziile poetului
1995



Prea tarziu am ajuns la Paris, prea batran,
n-am avut nici noroc, nici chemari, nici curaj,
unde sunt, ma trezesc doritor sa raman
si, cu grele picioare, m-ating de pavaj.

Nu-i de mine nimic din infernul modern,
eu in pesteri, acum, as avea locul meu,
pe o piatra de rau mi-ar fi dor sa-mi astern,
orice drum la Paris mi se pare prea greu.

E trei sferturi sub ierbi generatia mea,
ce sa caut aici, fara nimeni din toti?
invalizi gloriosi, langa voi as cadea,
dar ma cheama absurd nebunia pe roti.

Prea tarziu am ajuns, prea batran, la Paris,
amintirea s-a sters, in memorie-i gol,
era bine sa-l gust, cat mi-a fost inetrzis,
de pe oricare loc, azi, abia ma mai scol.




Si mi-e dor de Brancusi, cel mai mult de Brancusi,
daca nu-ntarziam, intr-un straniu pariu,
ii umblam la feresti, ii dormeam pe la usi,
pentru opera lui, macar piatra sa-i fiu.

Condamnat, pentru veci, sa fiu numai roman,
noapte buna, oras al eternei lumini,
prea tarziu am ajuns la Paris, prea batran,
hai acasa, eu plec, n-are rost sa raman,
e prea scump pentru mine sa mor in straini.



Comentarii

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia Prea tarziu, la Paris pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.






Poezii despre:

Primavara

Toamna

Iarna

Iubire

Bucurie

Viata

Flori

Boala

Singuratate

Frica

Scoala

vezi mai multe

Politica de confidentialitate



Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani