Poeziile.com - Home

 Parola? Creare album poezii
Poetii clasici ai literaturii romanePoezii frumoase pe temePoeti membri ai clubului poetilor tineriPoeziile mele


 
Poetul zilei
George Meniuc
(1918 - 1987)

120 Poezii

Poezia de azi

Zdreanta
de Tudor Arghezi


Citeste Poezie completa
 

 

 

Ghicitori
Povesti
Top 40 poeti
Top autori

 

   
Cautare avansata



































Casiopeia

Vezi toate poeziile poetului






Vartej antrenand vreascuri, frunze, trupuri de inecati si picioarele agile ale paianjenului de apa care au dansat pe parchetul-oglinda al lacului, pe pelicula irizand, usoare, usoare, ireale, care mai fac semnul stiut,
W,
Casiopeia, inainte de a incremeni in zapada eterna.

Casiopeia,
W,
Casiopeia "veniat, veniat soror mea mors" cu mainile atat de usoare si
neinduplecate, ca un diamant care taie o fereastra in diagonala, ca o mreana suind spre
izvoarele raului, aproape reusind, vie, aproape de gurile fluviului care incepe dintre
sfaramaturi si gentiane;
Casiopeia,
W, hieroglifa unui soi de albine astrale scriind ceva intr-
o perdea de fum si parfum
W sau un
M rasturnat ca pestele pe prundul stralucitor, ca o


urna extatica, ca o vana de fier intr-un filon de argint, ca flacara unei lumanari care nu ezita
si pentru o clipa se desprinde usoara de ceara si carne, hranindu-se

numai si numai din propria ardoare.
Ca un diamant taindu-si calea pieptis impotriva curentului vijelios, ca o mreana inotand in
amonte, ca jugulara printre arterele anonime, unde sangele nostru pulseaza mai ferm,

monoton ca mareele si salta carena plina de scoici deasupra valurilor ca un fagure uitat pe
masa dupa ce-am chituit ferestrele cu chit roscat, senzual si uleios si el atrage albinele de
la mari departari, ca o menghina delicata, captusita cu plus, dar inflexibila, ca niste degete
fara manusi, ca niste manusi, care te strang de-ncheietura, dar degetele din ele sunt
absente, ca un praf de aur de pe pleoapele reginelor egiptene, defuncte, de pe aripile unor
fluturi ce nu figureaza in nici un nomenclator, ca un
W,
Casiopeia, langa negrele bulboane
stelare sugand lumina stelelor tinere, sangele lor aspru, stele-lilieci infipte in grumazul
unui pasnic animal de povara.

Casiopeia, cand va veni vremea am sa vin nesilit de nimeni, linistit si plin de umilinta, ca o
lumanare care nu ezita, murmurandu-ti numele nepatat; in care ma cuprind de cand nu

eram de mai multe milioane de ori, de ani stelari, buna dimineata, regina mea,
Casiopeia,
maica mea, care m-ai alaptat cand nu eram si acum ca nu sunt ma cresti rabdurie

pana-mi va veni sorocul.
Ca pe o lumanare care daca nu arde va fi decapitata iar daca arde pentru tine arde si demult nu mai ezita.



Comentarii

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia Casiopeia pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.






Poezii despre:
PrimavaraToamnaIarnaIubireBucurieViata
FloriBoalaSinguratateFricaScoalavezi mai multe
Politica de confidentialitate





Copyright 2020 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani