Poetul zilei
Mihail Gălăţanu
(1963 - ?)

4 Poezii

Poezia de azi

Visul poetului
de Vintilă Paraschivescu
Parea ca o nava cu pinza curata
Il duce
In juru-i talazuri se-nalta si cinta,
Dar nava voinica le sparge, se-avinta,

Citeste Poezie completa
 

 

 

Ghicitori
Povesti
Top 40 poeti
Top autori

 

Cautare avansata

Rapsodia astrala

Vezi toate poeziile poetului



Racheta luminoasa, astru stralucitor,
Tu porti printre planete stramilenarul dor,
Al celor ce visara spre luna ca se-avinta,
Si-acolo, gind de veacuri, ca un stindard implinta.
O, cum visam in zorii copilariei mele,
C-am sa ma-nalt o data, aprins bolid spre stele !
Adeseori in visuri simteam ca-ntr-o plutire
Ca ma avint spre luna.
Vedeam in ea potire
De aur in cascade din raze fulgurinde,
Picrzindu-ma in marea de unduiri crescindc.
Si deveneam o raza, lucind in raza ei imi straluceau pe crestet naframe de scintei.
Pluteam precum in basme o zina aurie,
Purtata-n apa noptii pe-aprinsa ei tipsie.
Si beata de lumina si de albastra zare,
Nu mai simteam pamintul si nici o framintare.


Sopteam poeme lunii, o urmaream pe valuri
Cum revarsa pe ape aprinsele-i pocaluri.
Pe virfuri reci de munte se arata mireasa
In voaluri lungi de raze
Pe cararuia deasa
De brazi torcea fuioare si-n suflet dor pagin
Cu dragostea si doina de-apururi sa ramin
Cind lacrimile grele picurau pe obraz isi trimitea spre mine al razelor talaz,
Ma-nvaluiau si noaptea ardea in curcubeie,
Din crestetu-i de aur cu chipu-i de femeie
Ce feerie-n ginduri, in suflet ce tumult,
Cind pe fire de luna, un cintec stam s-ascult.
Cinta de mii de veacuri sub blonda ei magie,
Nemuritoarea fee pe bolta azurie.
Cind ma trezeam vrajita, de lunga amagire,
Tu, luna, ce departe erai ce stralucire
Vicleana-n doruri grele
imi risipea cu noaptea visarile rebele
Atunci spuneai semeata : "Asculta !
Niciodata
Umana cutezanta la poarta n-o sa-mi bata !"

II

Si iata, traiesc vremea cind linga tine-n spatii
Gindirea omeneasca strabate constelatii,
Ea ti-a trimis pe trepte de nepatrunsa zare,
Ca sora, o racheta straluminind in soare,
Zile si nopti aprinsa, in ritm de vijelie.
Pe axa uriasa sa dea de veste tie
Ca nu e mult si poate sa bata-n poarta ta.
Tu vei deschide.
Omul te va privi in fata.
Livida, poate muta, sau cu-o ciudata viata
Va veti intinde mina cu-apriga-nfratire, iti va aduce focul din aspra lui privire,
Din sloi de aur rece sa te prefaci vulcan,
Sa arda-n tine viata cu fiecare an
Pe necuprinsul zarii sa vegheati impreuna,
Cind bratul lui fierbinte te va cuprinde, luna,
Si-n nunta planetara ce s-o petrece-n spatii
Cu-aceeasi frenezie, si aceleasi aspiratii,
Uimita vesnicia sa nu va mai desparta
Sa nu mai pari multimii doar o planeta moarta,
Ci vie si fecunda, pe cer stralucitoare
Sa fii crater de viata si lava creatoare

Comentarii

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia Rapsodia astrala pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.



Poezii despre:

Primavara

Toamna

Iarna

Iubire

Bucurie

Viata

Flori

Boala

Singuratate

Frica

Scoala

vezi mai multe

Politica de confidentialitate



Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani