Poeziile.com - Home

 Parola? Creare album poezii
Poetii clasici ai literaturii romanePoezii frumoase pe temePoeti membri ai clubului poetilor tineriPoeziile mele


 
Poetul zilei
Vasile Vlad
(1941 - ?)

11 Poezii

Poezia de azi

Nocturna
de Leonid Dimov
Clopote, noaptea, la bai,
Lupi scanteind prin bradete,
Poze cu munti si femei
Puse-n sipeturi secrete.

Citeste Poezie completa
 

 

 

Ghicitori
Povesti
Top 40 poeti
Top autori

 

   
Cautare avansata



































Madona cu pulpele goale

Vezi toate poeziile poetului






in seara aceasta injectata cu alcool
revarsata peste oras
ca o ploaie de stele
ridicata de la bariere
ca un decor definitiv
pentru cele mai ciudate mascarade,
cand sunt sigur ca luna
a devenit o vedeta iesita la pensie,
in seara aceasta care imi mangaie hainele
cu mainile ei
cu felinarele strazilor
ma voi duce sa admir
pe femeia de dincolo de peretele de sticla
ma voi duce fredonand
melodiile cele mai calde si tulburatoare
sa-i privesc
ochii fosforescenti, periculosi,
parul rupt din apele noptii
gura izvor difuz de sange,
sa-i sesizez
prezenta ca o combustiune
prin peretele subtire de sticla
prin zidul gros de lumina.
E o seara enorma planetara,
stelele sunt deasupra capului
jos ca niste artificii
coborate pentru balul inimii —
ochii pustii ai obloanelor
ma privesc
Ia fel de atent
ca altadata, ca intotdeauna
dar nu ma mai intereseaza
si nu mi-e teama de ei
pentru ca e atat de frumos
circuitul farurilor strapungand noaptea,
pentru ca tramvaiele
care duc lumea acasa
infloresc in sarmele stelelor
buchete violacee si efemere,

iar eu alunec
pe strazile desfacute peste tot
ca niste evantaie ale vietii
spre peretele de sticla subtire
unde voi admira
pe femeia plutind dincolo de zidul gros de lumina
ca e meduza prin taceri
ca o floare ciudata fluida
prin acvariul acela electric.
Alunec pe strazi usor
ca si cum de cand exist
n-as fi visat decat seara aceasta —
am uitat ca nu puteam sa sufar
serile
cu lumina lor tulbure
cu insingurarile lor perfide,
cu cortegiul lor funest de invitatii la melancolie,
sau intr-adevar seara aceasta
revarsata peste oras
ca o ploaie de stele
e construita pentru dragoste
pentru dansul frenetic al inimii
pentru femeia de dincolo de peretele de sticla
care imi va darui
prezenta ei ca o combustiune?
in seara aceasta injectata cu alcool
alunecand pe strazi
voi intalni probabil


in colt langa
Taverna
Iluziilor
pelerina alba a lui
Pierrot
care cu aerul lui misterios
cu gesturile lui teatrale
cu privirea lui trista,
enervant de trista
ma va opri
ca sa-mi sopteasca insinuant la ureche:
„ingerii sunt niste excroci,
sa te feresti de ei
ca de zapada prea alba"
(acest
Pierrot e un filosof plicticos

si mutra
Iui e de mult demodata);
cand va afla
ca merg spre peretele de sticla fluida
sa admir pe femeia plutind
ca o meduza prin taceri
si sa ma incalzesc, sa ma pierd
in prezenta ei ca o combustiune
umerii pelerinei vor cadea
ca un suspin
intr-o tristete in plus,
iar
Pierrot ma va intreba zambind ca o papusa veche
„si tu o iubesti pe
Colombina?"
Eu voi aluneca mai departe pe strazi
fredonand melodii
imbratisat de bratele felinarelor
pana cand
fruntea ca un inel de flacari,
mi se va lovi zanganind strident,
de peretele de sticla electrica,
zanganind ca o ultima speranta,
ca o prima disperare
femeia nu va auzi muzica inedita
a acestui gest patetic
si va ramane mai departe
plutind ca o meduza prin taceri
ca o floare ciudata fluida
prin acvariul acela electric
dincolo de peretele subtire de sticla
dincolo de zidul gros de lumina,
iar eu voi admira in continuare
ochii ciudat de fosforescenti
parul rupt din apele noptii
gura izvor difuz de sange
si picioarele ei expuse
ca intr-o revista pariziana
si voi ramane
langa peretele de sticla electrica
dorind prezenta ei ca o combustiune
sa ma consume, sa ma oxideze definitiv,
gemand dupa mainile ei
petale subtiri si albe

si voi ameti
cu arterele proiectate spre lampa
ca niste flori rosii -
ea va privi absent
aruncandu-si fosforul ochilor in vid
fara sa stie, fara sa banuiasca
cat de enorma, cat de planetara
e noaptea aceasta injectata cu alcool
si cat de incendiare
sunt arterele proiectate spre lampa.
Tarziu pe strazile largi
ca o renuntare
cand felinarele vor adormi obosite
si stelele vor evada iarasi in sus
oprindu-se doar in plafonul inalt al cerului
ma voi intalni desigur
sub conul agonic al unui bec
cu fracul elegant al
Arlequinului
intorcandu-se de la un bal
cu ochii sclipind de confetti
cu umerii infasurati de muzica -
el cerandu-mi o tigara
imi va spune gentil
agitand un zambet pe buze:
„femeia de dincolo de peretele de sticla
e
Madona cu pulpele goale
si costa 500 lei"
Si pe strazile largi
desfacute ca o dezolare
ochii pustii ai obloanelor
ma vor spiona obsedant
ma vor infricosa
in timp ce corul imens al ingerilor
va vibra tanguitor
chemand dimineata
si clamand prelung, duios, sfasietor
cantecul
Madonei cu pulpele goale




Comentarii

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia Madona cu pulpele goale pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.






Poezii despre:
PrimavaraToamnaIarnaIubireBucurieViata
FloriBoalaSinguratateFricaScoalavezi mai multe
Politica de confidentialitate





Copyright 2020 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani